„Ziua Radioului Naţional”; la 1.XI.1928 se inaugura postul naţional de radio din România; la orele 17:00 era difuzată în eter prima emisiune a Societăţii de Difuziune Radiotelefonică din România, cu anunţul: „Alo, alo, aici Radio Bucureşti”; primele cuvinte au fost rostite de preşedintele Societăţii, Dragomir Hurmuzescu, ctitorul radiofoniei româneşti, după care a urmat un recital de versuri compuse de Horia Furtună, în care Radioul românesc era definit drept „Un suflet nou”; la început Radio Bucureşti (cum era cunoscută Societatea) avea emisiuni doar câteva ore pe zi, în program figurând ştiri, muzică de dans şi clasică, buletine meteorologice; treptat au apărut şi primele emisiuni complexe („Ora copiilor”, „Ora veselă”, „Ora femeilor”, „Cronica muzicală”, „Cronica dramatică”, „Poşta amatorilor”).
– „Ziua Internaţională a Veganilor”; sărbătorită din anul 1994 la iniţiativa The Vegan Society organizaţie care şi-a început activitatea pe 1 noiembrie 1944 în Anglia. Veganismul este considerat a fi atât o dietă, cât şi un stil de viaţă care caută excluderea folosirii oricărui produs de origine animală din alimentaţie, din îmbrăcăminte sau în orice alt scop.
– Ziua Naţională a Republicii Algeriene Democrate şi Populare. Începutul revoluţiei antifranceze din Algeria din 1 noiembrie 1954, care va culmina cu proclamarea independenţei, la 1.VII.1962.
– Ziua Naţională a Statului insular Antigua şi Barbuda (situat în arhipelagul Antilelor Mici din Marea Caraibilor); aniversarea proclamării independenţei din 1 noiembrie 1981.

Evenimente…
333 î.Hr. – Bătălia de la Issos, a douăsprezecea victorie a lui Alexandru cel Mare asupra perşilor.
451 – Se incheie Conciliului din Calcedon (al 4-lea Conciliu ecumenic), întrunit in data de 8 octombrie 451, la inițiativa împăratului Marcian si prezidat de episcopul Anatolie al Constantinopolului. A reunit aproape 370 de episcopi. A condamnat Monofizitismul afirmand caracterul complet al celor două naturi a Domnului Isus Hristos: divinitatea şi umanitatea (Dumnezeu perfect şi om perfect). Sinodul prezintă textul Crezului și menționează că “nimănui nu îi este permis să producă, să scrie sau să compună orice alt Crez sau să gândească sau să învețe pe alții altceva”.
1049 – Dedicarea Bisericii abație din Saint-Hilaire-le-Grand, Poitiers, (actuala Bazilică Saint Hilaire de Grand) în prezența a 13 arhiepiscopi și episcopi, a contesei Agnes de Bourgogne și a fiului ei Guillaume VII Aigret.
1164 – Îngrijorat pentru viața sa, Thomas Becket, în noaptea de întâi spre doi noiembrie, s-a îmbarcat clandestin pentru Franța. De comun acord cu papa, Ludovic al VII-lea acordau transfugilor azil și protecție.
1179 – Filip al II-lea (n.21 august 1165 – d.14 iulie 1223), este incoronat rege al Frantei.
1295 – Căsătoria regelui Iacob al II-lea de Aragon, supranumit ”cel Drept”, cu printesa Blanche d’Anjou.
1337 – Începe Războiul de 100 de ani (1337 – 1453) dintre Franța și Anglia, care a izbucnit in urma unor dispute teritoriale atunci cand regele Frantei, Filip al VI-lea de Valois , a confiscat ducatul de Aquitaine (cunoscută și cu denumirea de Guyenne), parte din regatul Franței, dar si datorita pretentiilor dinastice ale regelui Angliei aparute dupa 1328. Prin moartea regelui francez Carol al IV-lea fără urmași direcți (1328), dinastia capetiana se stinsese, iar drepturile dinastice cele mai solide la tronul Franței le avea chiar regele Angliei, Eduard al III-lea – fapt doar în aparență paradoxal, ținând seama de mariajele dinastice dintre capețieni și Plantageneți, care îi aduceau acum regelui Angliei temeiuri puternice pentru a viza tronul Franței, el fiind singurul descendent masculin al regelui Filip al IV-lea, care era bunicul său pe linie maternă.
1478 – Papa Sixtus al IV-lea emite bula „Exigit sincerae devotionis” prin care autorizeaza crearea Inchizitiei spaniole.
1503 – Cardinalul Julien della Rovere este ales Papă cu 37 de voturi din 38 de votanți și isi ia numele de Iuliu al II – lea.
1512 – Opera lui Michelangelo de pe plafonul Capelei Sixtine a fost aratată pentru prima dată publicului.
1520 – Este descoperită de navigatorul Ferdinand Magellan în cursul primei călătorii in jurul lumii, ”Strâmtoarea Magellan”, prin care se trece din Oceanul Atlantic în Oceanul Pacific , pe care o numește „Estreito de Todos los Santos”.
1599 – La această dată, acum 420 ani, după victoria asupra lui Andrei Bathory, în bătălia de la Şelimbăr (18/28 octombrie 1599), Mihai Viteazul a intrat triumfător în Cetatea Alba Iulia, primind cheile oraşului chiar din partea episcopului Demetrius Napragy. Deşi nu a fost recunoscut de Dieta Transilvaniei decât ca un guvernator imperial, Mihai Viteazul a fost conducătorul de facto al Transilvaniei. Avea încuviinţarea împăratului Rudolf II care dorea să păstreze Transilvania răzvrătită sub control politic.
1604 – La Whitehall Palace din Londra, este prezentată pentru prima dată, tragedia „Othello” a lui William Shakespeare.
1611 – La Whitehall Palace din Londra, este prezentată pentru prima oara, comedia romantică a lui William Shakespeare, „Furtuna”.
1755 – Cu 264 de ani în urmă Marele Cutremur din Lisabona avea să îngrozească întreaga Europă. Seismologii contemporani estimează că tragicul eveniment ar fi avut între 8,5 și 9 grade pe scara Richter cu epicentrul în Oceanul Atlantic, la 200 de km sud-vest de Capul Sfântului Vincent. Seismul a făcut, potrivit statisticilor, între 50.000 și 100.000 de victime doar în Lisabona, iar în ceea ce privește orașul, acesta a fost distrus în proporție de 85%, ruinându-se nu mai puțin de 12.000 de locuințe și numeroase clădiri publice: Palatul Regal Portughez, Opera, Catedrala şi Biblioteca
1784 – Răscoala ţăranilor iobagi din Transilvania condusă de Horea, Cloşca şi Crişan. Confruntarile armate izbucnite in noapte de 31 octombrie spre 1 noiembrie 1784, s-au întins cu repeziciune în toată Transilvania. În mai puţin de două săptămâni răscoala cuprinsese comitatele de pe actuala suprafaţă a judeţelor Alba, Arad, Hunedoara, Cluj, Mureş şi Sălaj și a pus în discuție statutul de tolerați în Transilvania al românilor, ceea ce i-a conferit și un caracter național. Cea mai violentă manifestare a răscoalei a avut loc în judeţele Hunedoara şi Alba, unde aceasta izbucnise şi de unde îşi aveau originea şi conducătorii răscoalei.
1800 – Au fost finalizate lucrările la Casa Albă (White House), sediul administraţiei prezidenţiale a Statelor Unite ale Americii şi reşedinţa oficială a preşedinţilor americani; locul clădirii, care se află în Washington D.C., a fost ales de preşedintele George Washington (care a şi pus, la 13.X.1792, piatra de temelie a construcţiei), dar acesta nu a locuit niciodată aici; primul „locatar” al Casei Albe a fost preşedintele John Adams; clădirea se numeşte „White House” deoarece pereţii acesteia au fost zugrăviţi în alb încă din timpul lucrărilor de construcţie.
1814 – Se deschide Congresul de la Viena care redeseneaza harta politică europeană, după înfrângerea Franţei în războaiele napoleoniene.
1834 – A fost înfiinţată, la Iași, în cadrul Mănăstirii Barboi, prima şcoală de fete de la noi din ţară – „Institutul pentru educația fetelor”. Fondatorul acestei instituţii a fost Gheorghe Asachi (1788 – 1869)
1835 – apărea la Bucureşti (până în decembrie 1836), sub conducerea lui Ion Heliade Rădulescu, „Gazeta Teatrului Naţional”, revistă lunară de informare şi critică dramatică, prima revistă românească de specialitate. Iniţiată de Societatea Filarmonică, revista îşi propunea sprijinirea activităţii teatrale şi literatura dramatică în limba română, cu precădere repertoriul clasic (drame, tragedii) (1/13 noiembrie).
1848 – A fost inaugurată, la Boston (SUA), prima şcoală medicală din lume pentru instruirea femeilor, fondată de medicii Samuel Gregory şi Israel T. Talbot; prima promoţie a acestui colegiu medical număra 12 absolvente.
1850 – Apare, la Paris (număr unic), revista politică „România viitoare” (datată însă 20 septembrie 1850), sub redacţia lui Nicolae Bălcescu şi a altor revoluţionari români paşoptişti aflaţi în exil; revista publică manifestul „Poporului român”, în care este formulat scopul şi programul de luptă al viitoarei revoluţii a românilor, sub deviza „Dreptate, Frăţie, Unitate”.
1864 – A fost reînfiinţat Conservatorul de Muzică şi Declamaţiune din Bucureşti, sub conducerea lui Alexandru Flechtenmacher (director: 1864-1869); intemeiat prin decret domnesc, face parte din instituţiile noului stat român; includea două şcoli principale de artă: Institutul de muzică vocală şi Şcoala de muzică instrumentală. Are filiale, iniţial, şi la Iaşi. Clasă de muzică de cameră (din 1900) şi de compoziţie (1905). La 17.XII.1851 a luat fiinţă, temporar, Conservatorul de Muzică din Bucureşti, din iniţiativa profesorilor Ioan Andrei Wachmann şi Ludovic Wiest (1/13 noiembrie).
1870 – Mihai Eminescu a publicat in revista „Convorbiri literare” basmul „Fat –Frumos din lacrima”.
1881, 1/13: Înfiinţarea Facultăţii de Teologie din Bucureşti; primul decan (1881-1882) – profesorul de teologie Barbu Constantinescu (1839-1891).
1884 – Intră în funcţiune la Timişoara prima centrală de curent electric, una dintre primele de acest fel în Europa, pentru iluminatul public electric. Apoi apar centralele de la Caransebeş (1887), la Craiova şi Sibiu (1896), la Brăila şi Arad (1897), iar la Sinaia se pune în funcţiune în 1898 o microcentrală, care furnizează curent electric necesar iluminatului oraşului şi Castelului Peleş, iar la Iaşi (1899) se dă în exploatare o centrală cu trei grupuri electrogene de cîte 285 kW fiecare.
1884 – Are loc instalarea primei linii telefonice de stat din România. Linia telefonică făcea legătura dintre Ministerul de Interne şi Poşta Centrală.
1885 – Nicolae Grigorescu termină marea pînză „Atacul de la Smârdan”, comandată în 1878 de Primăria Bucureşti, România.
1887 – Crearea Agenției Finlandeze de Presă „Oy Suomen Tietotoimisto” (STT); este cea mai veche agenţie independentă de presă din Europa; furnizează ştiri 24 de ore din 24, în limbile finlandeză, suedeză şi engleză.
1894 – Nicolae al II-lea devine noul Țar al Rusiei după moartea tatălui său, Alexandru al III-lea.
1920 – La Chişinău apare ziarul “Dreptatea“, organ al Partidului Naţional-Liberal din România, care de la 20 mai 1925 s-a editat săptămînal. Ziarul “Dreptatea” şi-a încetat activitatea în iunie 1925, reîncepînd activitatea cu 29 ianuarie 1927.
1922 – Inaugurarea oficială a Şcolii Române din Roma, cu două secţii: de istorie (incluzând şi arheologia, filologia şi istoria artelor) şi artistică (arte plastice şi arhitectură); şcoala asigura un stagiu de perfecţionare de doi ani studenţilor merituoşi din România; primul director, Vasile Pârvan (până în 1927); funcţionează şi astăzi, ca Accademia di Romania.
1922 – Ultimul sultan al Imperiului Otoman, Mehmed al VI-lea, abdică.
1925 – A avut loc înscăunarea primului patriarh al Bisericii Ortodoxe Române; la 25.II.1925 Scaunul Arhiepiscopal şi Mitropolitan al Ungro-Vlahiei a fost ridicat la rangul de Scaun Patriarhal, Miron Cristea, episcop de Caransebeş, devenind, în calitatea sa de primat al României, primul patriarh al BOR.
1928 – Inaugurarea Radio Romania. A fost efectuata prima transmisiune radiofonica a postului Radio Romania, joi, 1 noiembrie 1928, la ora 17, pe lungimea de undă de 401,6 metri, cu o putere de 0,15 kw. Emisiunea a fost deschisă de profesorul Hurmuzescu în calitate de președinte al Consiliului de Administrație. A urmat un program muzical, știri de presă, s-au recitat versuri, s-a transmis un buletin meteorologic, știri sportive.
1928 – Reforma alfabetului turc prin adoptarea caracterelor latine.
1936 – Încheierea Tratatului de colaborare germano-italian (actul de naştere a Axei Roma-Berlin); la 25 noiembrie va adera la Tratat şi Japonia.
1945 – A fost înfiinţată Agenţia japoneză de presă „Kyodo”
1948 – Este inscaunat, Patriarhul Ecumenic al Constantinopolului Athenagoras I.
1949 – A apărut primul număr al publicaţiei germane „Frankfurter Allgemeine Zeitung”, cu sediul în orașul Frankfurt (am Main). Este ziarul german care are cea mai largă circulație peste hotare, editorii pretinzând că acesta ajunge în 148 de țări în fiecare zi.
1952 – SUA au detonat în Insulele Marshall prima bombă cu hidrogen.
1960 – John F. Kennedy l-a învins pe Richard Nixon în competiţia pentru funcţia de preşedinte al SUA.
1960 – A intrat în vigoare Tratatul de constituire a Benelux ca uniune economică, semnat de Belgia, Olanda și Luxemburg, la 3 februarie 1958.
1962 – A început explorarea planetei Marte. Din Rusia a fost lansată, pentru prima oară, o rachetă cosmică cu destinaţia planeta Marte. La bord era instalată staţia automată interplanetară „Marte-1”.
1963 – Acum 55 de ani apărea (până în septembrie 1993), săptămânal, la Bucureşti, revista de politică externă „Lumea” (care înlocuia traducerea revistei „Novoe Vremea”/”Timpuri Noi”, tipărită la Moscova), editată de Uniunea Ziariştilor din România; primul redactor-şef, George Ivaşcu.
1993 – A intrat în vigoare Tratatul de la Maastricht (după ce a fost ratificat de Parlamentele ţărilor membre ale CEE) – de fapt actul de naştere al Uniunii Europene (UE); semnat în decembrie 1991 de şefii de stat şi de guvern din ţările Comunităţii Economice Europene (CEE), reuniţi în orăşelul olandez cu care şi-a asociat numele, Tratatul a deschis calea unei uniuni politice, economice şi monetare între ţările membre.
1998 – Şi-a început activitatea noua Curte Europeană a Drepturilor Omului (CEDO); Curtea, cu sediul la Strasbourg, îşi are originile în Convenţia Europeană a Drepturilor Omului semnată la 4 noiembrie 1950, la Roma (şi intrată în vigoare în septembrie 1953).
2000 – În R.P. Chineză a început cel mai mare recensământ al populației din lume, în cadrul căruia au fost recenzate 350 de milioane de familii.

Nașteri…
1500 – S-a născut Benvenuto Cellini, sculptor, gravor şi scriitor florentin (m. 1571). Nota: Unele surse dau ca dată a naşterii 3.XI.1500.
1596 – S-a născut Pietro da Cortona (numele întreg Pietro Berrettini da Cortona) (d.1669), arhitect si pictor al barocului, cunoscut in special pentru frescele sale. Pietro da Cortona (n. 1 noiembrie 1596 în Cortona; d. 16 mai 1669 în Roma) a fost un însemnat arhitect şi pictor al barocului.
1636 – S-a născut poetul şi criticul francez Nicolas Boileau-Despréaux, considerat cel mai mare teoretician al literaturii franceze (m. 13.03.1711).
1757 – S-a născut la Possanio în regiunea Veneţiei, Antonio Canova, cel mai de vază reprezentant al neoclasicismului în sculptura europeană, model pentru academiştii secolului XIX. Lucrările sale sunt adunate în Muzeul Luvru din Paris şi Ermitajul din Sankt Petersburg. (d. 13 octombrie 1822 în Veneţia).
1770 – S-a născut, Caransebeș, Imperiul Austriei, Constantin Diaconovici-Loga, cărturar de orientare latinistă; luptător pentru răspândirea culturii naţionale printre românii bănăţeni; cunoscut mai ales prin „Gramatica românească pentru îndreptarea tinerilor” (1822), meritorie încercare de sistematizare a noţiunilor şi de creare a unei terminologii gramaticale româneşti (m. 12.11.1850, Caransebeș, Imperiul Austriei).
1778 – S-a născut Gustav al IV-lea, regele al Suediei din 1792 până în 1809 (d. 1837).
1815 – S-a născut medicul american Crawford Long; primul medic care a folosit pentru prima oară eterul ca anestezic în 1842 (m. 1878).
1815 – S-a născut George Boole, matematician, logician şi filosof britanic; creatorul logicii matematice moderne (m. 1864).
1823 – S-a născut Lascăr Catargiu, om politic conservator; prim-ministru în mai multe rânduri (1866, 1871-1876, 1889, 1891-1895); a fost unul dintre liderii coaliţiei în urma căreia a fost detronat domnitorul Al. I. Cuza; sfetnic al regelui Carol I, a impus Partidul Conservator pe scena politică românească (m. 30.03.1899).
1836 – S-a născut Ion G. Sbierea, filolog şi folclorist; a realizat culegeri de folclor din Bucovina, ediţii de texte româneşti vechi („Codicele voroneţean”), monografii; membru fondator al Societăţii Academice Române din 1866 (m. 1916).
1848 – S-a născut pictorul naturalist francez Jules Bastien-Lepage (m. 1884).
1849 – S-a născut pictorul american William Merritt Chase; exponent de valoare al Impresionismului (m. 1916)
1871 – S-a născut Stephen Crane, prozator, poet şi ziarist american (m. 1900).
1878 – S-a născut juristul şi omul politic argentinian Carlos Saavedra Lamas, laureat al Premiului Nobel pentru Pace în anul 1936 (m. 1959).
1879 – S-a născut Oskar Barnack, mecanic german, inventatorul primelor prototipuri ale camerelor foto Leica (d. 1936).
1886 – S-a născut Hermann Broch, autor austriac (d. 1951), emigrat în SUA în 1938.
1887 – S-a născut Nicolae Davidescu, poet, prozator şi critic literar. Nota: Anul naşterii lui Nicolae Davidescu a constituit o dată controversată, istoria literară vehiculând până în prezent două date: 1.XI.1887 şi 24.X.1888. Majoritatea istoricilor literari au înclinat către prima dată (1.XI.1887), confirmată de altfel şi de autor într-un interviu realizat de D. Caracostea în „Revista Fundaţiilor Regale” din 1 Octombrie 1942: „M-am născut la Bucureşti în ziua de 1 noiembrie 1887” (m. 1954).
1889 – S-a născut Philip Noel-Baker, politician şi diplomat britanic, laureat al Premiului Nobel pentru Pace în anul 1959 (m. 1982)
1900 – S-a născut entomologul Mihail Andrei Ionescu; contribuţii în cunoaşterea faunei şi a ecologiei insectelor din România; membru corespondent al Academiei Române din 1955 (m. 1988).
1902 – S-a născut dirijorul german Eugen Jochum (m. 1987).
1903 – S-a născut Jean Tardieu, artist, muzician poet şi autor dramatic francez (m. 1995).
1903 – S-a născut medicul Aurel Moga; cercetări în domeniul bolilor cardiovasculare şi al reumatismului; cercetări epidemiologice privind bolile netransmisibile; membru titular al Academiei Române din 1955 (m. 1977).
1908 – S-a născut Garabet Avakian, violonist şi profesor român (m. 1967).
1914 – S-a născut pianista Sofia Cosma, (numele la naştere: Sonia-Sofia Gurevich); născută într-o familie de evrei la graniţa dintre Letonia şi Lituania, a făcut studii de muzică la Viena; fugind de nazişti, a fost arestată de autorităţile sovietice, dar a supravieţuit gulagului; la începutul anilor ‘50 ai secolului XX a venit în România pentru a se reuni cu tatăl copilului ei, un român pe care-l cunoscuse în lagărele sovietice din Kazahstan; a fost solistă a Filarmonicii române; la începutul anilor ‘80 s-a stabilit în SUA, unde şi-a continuat cariera de pianistă şi profesoară (m. 2011, în California)
1921 – S-a născut scriitorul italian Mario Rigoni Stern (m. 2008).
1923 – S-a născut soprana spaniolă Victoria de Los Angeles (m. 2005).
1923 – S-a născut Titus Mocanu (numele real: Titus Vasile), estetician şi critic de artă; stabilit în Germania, a colaborat la emisiunile în limba română ale postului de radio „Europa Liberă” (m. 2004).
1924 – S-a născut la Reghin, Ovidiu Bojor, farmacist, considerat fondator al fitoterapiei moderne în România.
1924 – S-a născut actriţa Raluca Zamfirescu; fiica dramaturgului George Mihail Zamfirescu (m. 2008).
1925 – S-a născut Constantin Preda, arheolog, numismat şi istoric al Antichităţii; contribuţii în domeniul istoriei şi civilizaţiei geto-dacice, greco-romane şi în cel al numismaticii antice (m. 2008).
1925 – S-a născut, la Târgu Jiu, jurnalistul şi scriitorul Nicolae Stroescu – Stînişoară, fost director al Departamentului în limba română al postului Radio Europa Liberă între anii 1988-1994 (m. 27 iunie 2014 în München, Germania)
1929 – S-a născut Vasile Nicolescu, poet, eseist şi traducător (m. 1990)
1930 – S-a născut Ion Toboşaru, profesor universitar, teatrolog, eseist şi poet.
1931 – S-a născut pianistul rus Dmitri Bashkirov.
1942 – S-a născut soprana Silvia Voinea.
1942 – S-a născut, în Comitatul Magoffin din statul Kentucky, Larry Flynt, editor american, fondatorul revistei Hustler. Pe numele intreg Larry Claxton Flynt, editorul american s-a nascut intr-un satuc izolat din Kentucky. Era cel mai mare dintre cei trei copii ai unei familii sarmane. In martie 1978, a fost impuscat in fata Tribunalului din Georgia si a ramas paralizat la picioare. Actiunile in justitie indreptate impotriva sa au continuat sa curga, el fiind acuzat si condamnat in mai multe procese celebre care au facut din Larry Flynt un simbol al luptei contra cenzurii.
1943 – S-a născut Salvatore Adamo, muzician, compozitor şi interpret belgian.
1945 – S-a născut, la Bistrița, sculptorul monumentalist Pavel Bucur. Artistul a creat câteva lucări impresionante: Mozaicuri monumentale (ceramică – 360 mp, 1998), Trinitate (marmură de Rușchița – 2,20 m, 1999), Pasărea Carpaților ( ulm – 2 m, 2000), Sfânta Familie (marmură de Rușchița – 2,20 m, 2000) și Germinație (marmură de Rușchița, 2 m – 2000). A murit, în București, la 27 septembrie 2016 și a fost înmormântat în Cimitirul Belu Ortodox.
1946 – S-a născut la Buhuși, Eugen Uricaru, poet, prozator şi scenarist, între anii 2001-2003 a îndeplinit funcţia de preşedinte al Uniunii Scriitorilor din România; în anul 2003 devine director al postului de Radio România Cultural din cadrul Societăţii Române de Radiodifuziune, iar în perioada 2003 – 2004, a fost secretar de stat pentru relaţia cu Parlamentul, relaţii culturale şi cu românii din afara graniţelor în cadrul Ministerului Afacerilor Externe.
1950 – S-a născut tenorul Ionel Voineag.
1950 – S-a născut Robert Betts Laughlin, fizician american, laureat al Premiului Nobel pentru Fizică în 1998, împreună cu Horst Störmer și Daniel Tsui, pentru descoperirea unei noi forme de fluid cuantic cu sarcină fracționară.
1954 – S-a născut Cristea Mircioane, pictor din Reșița.
1955 – S-a născut, la Craiova, Gabriel Cotabiţă, cântăreţ de muzică uşoară şi pop-rock, producător muzical şi de televiziune.
1956 – S-a născut Gheorghe Poenaru, antrenor de fotbal.
1958 – S-a născut Constantin Crengăniș, sculptor.
1958 – S-a născut Gheorghe Ilea, pictor.
1963 – S-a născut Nicu Vlad, halterofil, multiplu campion.
1966 – S-a născut Daniela Zeca-Buzura, prozatoare, eseistă, critic literar și realizatoare de emisiuni radio și TV.
1972 – S-a născut Ana Ioana Macarie, actriţă.
1974 – S-a născut Barbara Hangan, pictor.
1974 – S-a născut Daniel Munteanu, campion mondial la karate.

Decese…
1860 – A murit împărăteasa Charlotte de Prusia soția Țarului Nicolae I al Rusiei (n.13 iulie 1798).
1894 – A murit Țarul Alexandru III al Rusiei (n. 1845), fiul său Nicolae al II-lea devine noul Țar al Rusiei după moartea tatălui său, Alexandru al III-lea.
1903 – A murit istoricul, juristul şi arheologul german Theodor Mommsen, specialist în istoria romană, pe care a studiat-o sub toate aspectele, pe baza datelor oferite de izvoarele epigrafice şi numismatice; Premiul Nobel pentru literatură pe 1902 („pentru cel mai mare maestru în viaţă al timpului nostru în arta redării istoriei, luând în considerare mai cu seamă monumentala”); membru de onoare străin al Academiei Române din 1879 (n. 30.11.1817). Nota: Dicţionarul Membrii Academiei Române (1866-1999) dă moartea la 5.XI.1903.
1907 – A murit Alfred Jarry, poet, romancier şi dramaturg francez; prin piesa sa „Ubu roi” (Ubu rege), jucată la 10.XII.1896, se situează printre precursorii „teatrului absurdului” (n. 08.09.1873).
1918 – A murit aviatorul Ionel Nicolae Romanescu; în vara anului 1908, la hipodromul din Craiova se ridică în văzduh cu ajutorul unui planor celular, realizat sub supravegherea lui Henri Auguste, profesor de mecanică la Şcoala de Meserii din Craiova. A fost primul zbor planat din România cu un om la bord într-un aparat mai greu decât aerul şi fără motor (n. 14/27.04.1895).
1944 – A murit istoricul francez Charles Diehl, fondator al şcolii franceze de studii bizantine; membru de onoare străin al Academiei Române din 1919 (n. 1859).
1955 – A murit economistul francez Charles Rist; studii privind mijloacele de remediere a crizelor financiare; membru de onoare străin al Academiei Române (1931) (n. 1874).
1960 – A murit arhitectul George Matei Cantacuzino, figură proeminentă a arhitecturii româneşti interbelice; cunoscut şi ca pictor, eseist, estetician şi memorialist (n. 1899, la Viena).
1961 – A murit (la Long Beach/SUA) Aron Cotruş, poet, jurnalist şi traducător; din 1939 până în 1956 trăieşte în Spania; în 1957 solicită autorităţilor americane viza de şedere în SUA, cerere rămasă nerezolvată până la moartea sa (n. 1891).
1970 – A murit Dimitrie Marmeliuc, istoric literar şi folclorist; opera sa cuprinde domenii variate, de la folclor la lingvistică şi de la istoria literară (vizând mai ales Antichitatea) la publicistica militantă (n. 1886).
1972 – A murit, în Veneția, Italia, Ezra Pound, poet şi critic literar american, fondatorul imagismului (n. 30.10.1885).
1982 – A murit regizorul american de film King Vidor, unul dintre realizatorii de marcă din perioada filmului mut (n. 1894).
1987 – A murit Vasile Drăguţ, istoric şi critic de artă (n. 1928).
1989 – A murit la Bucureşti, Mihaela Valentina Runceanu, solistă româncă de muzică uşoară şi profesoară de canto la Şcoala Populară de Artă din Bucureşti. A fost înmormântată la cimitirul „Dumbrava” din orașul natal, Buzau, nu departe de celebrul grup statuar „Rugăciunea” al lui C. Brâncuși (n. 4 mai 1955 la Buzău).
1993 – A murit criticul şi istoricul literar Mihai Drăgan; domeniul preferat l-a constituit critica criticii şi a istoriei literare (n. 1937).
1993 – A murit medicul şi biochimistul american de origine spaniolă Severo Ochoa de Albornoz, laureat al Premiului pentru Fiziologie sau Medicină în anul 1959, împreună cu Arthur Kornberg (n. 1905).
1999 – A murit actorul japonez de film Minoru Chiaki (unul dintre interpreţii celebrului film „Cei șapte samurai” al lui Akira Kurosawa) (n. 1917).
2000 – A murit dramaturgul Nicu Horodniceanu, stabilit în Israel, din 1972 (n. 1929).
2006 – A murit scriitorul american William Styron (n. 11.06.1925).
2008 – A murit Jacques Piccard, oceanograf si inginer elvetian (n. 28.07.1922).
2011 – A murit compozitorul francez de jazz André Hodéir (n. 1921).

Calendar Creștin-Ortodox…

Sfinții doctori fără de arginți Cosma și Damian, din Asia.

Surse: http://radioconstanta.ro/…https://ro.wikipedia.org/wiki/1_noiembrie

https://cersipamantromanesc.wordpress.com/…enciclopediaromaniei.ro/wiki/

 

COMENTARII

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here