13.9 C
București
marți, noiembrie 24, 2020

11 iulie 2020 – 103 ani de la victoria armatei române la Mărăşesti…

Must Read

23 noiembrie – CALENDARUL ZILEI…

  534 î.Hr. - Acum 1486 de ani, Pisistrate (c. 600-527 î. Hr.), tiran al Atenei, organiza primele reprezentații de...

21 noiembrie – CALENDARUL ZILEI…

1615 - Bătălia de la Tătăreni, Alexandru Movilă, sprijinit de nobilii polonezi Mihai Wisniowiecki şi Samuel Koreki, îl învinge...

20 noiembrie – CALENDARUL ZILEI…

1224 - Acum 796 de ani, era menționată pentru prima dată biserica „Sf. Mihail” din Cisnădioara (jud. Sibiu), monument...
50e5fd1991cd20031f2411c419a792f5?s=120&d=mm&r=g - 11 iulie 2020 - 103 ani de la victoria armatei române la Mărăşesti...
Adrian
Lucrează la Evaluator de risc la securitate fizică din Făgăraş A fost comandant la M.A.I.- JANDARMERIA ROMANA. A studiat Master's in Public Administration la Universitatea "Bogdan Voda" Cluj A studiat la Profesional Security Division A studiat DREPT/STIINTE JURIDICE la Facultatea de Drept C- tin Dragan A studiat Inginerie mecanică la Universitatea „Lucian Blaga” din Sibiu A învăţat la Colegiul National "Radu Negru", Brasov Trăieşte în Făgăraș Din Făgăraș, Brasov, Romania

După victoria românilor la Mărăşti, germanii încearcă străpungerea frontului atât în zona Oituz, cât şi, concomitent, printr-un atac în sudul Moldovei, între cotul Carpaţilor şi Siret (zona situată la Nord de Focşani, având ca punct strategic Mărăşeşti). Prin cele două acţiuni ofensive, aflate în strânsă legătură, Germania şi aliaţii săi de pe Frontul de Est (Austro-Ungaria, Bulgaria şi Turcia) urmărea scoaterea României din război şi pătrunderea în sudul Ucrainei, ceea ce ar fi creat premisele câştigării războiului în est.

Confruntările cunoscute generic ca fiind „bătălia de la Mărăşeşti” s-au desfăşurat pe o lungime a frontului de c. 35 km, întreaga fâşie a frontului având c. 75 km (între Nămoloasa şi Valea Sării). Aici stăteau faţă în faţă efective importante: de o parte Armata IV rusă (care avea 84 de batalioane, 32 de escadroane şi 79 de baterii) şi Armata I română, alcătuită din 6 divizii, dintre care una de cavalerie, trei brigăzi, Grupul de artilerie grea, Grupul II aeronautic etc. (forţele luptătoare ale armatei române însumau 170 000 de oameni); de cealaltă parte, Armata IX germană, cu 174 de batalioane, 16 escadroane, 150 de baterii, trei escadrile, o companie de ciclişti etc.

Prima etapă…

Bătălia a cunoscut trei faze importante. În prima fază (24 iulie/6 august – 30 iulie/12 august 1917), Corpul I rezervă german a atacat Divizia 34 infanterie rusă, care a cedat frontul pe o adâncime de 3 km şi o lungime de 10 km. Intrarea în luptă a Diviziei 5 infanterie română a zădărnicit încercările germanilor de a ocupa trecerile peste Siret de la Ciuşlea şi Movileni. În aceste condiţii, comandantul trupelor inamice, feldmareşalul August von Mackensen, schimbă direcţia atacului în sectorul Moara Albă-Doaga, forţând trupele româno-ruse să se retragă c. 2 km şi să abandoneze satul Doaga. În noaptea de 25 iulie/7 august – 26 iulie/8 august 1917 au intrat în dispozitiv Diviziile 71 infanterie rusă, 9 infanterie şi 14 infanterie române, pentru a acoperi golul lăsat de Divizia 34 rusă, decimată aproape complet.

În după-amiaza zilei de 28 iulie/10 august a avut loc o contralovitură pentru lichidarea intrândului realizat de inamic între comunicaţia Focşani-Mărăşeşti şi Siret. La ea au participat diviziile 5 şi 9 infanterie române, care au atacat frontal, şi 13 şi 71 infanterie ruse, care au acţionat la flancul de Vest. Confruntarea a fost sângeroasă, iar trupele româno-ruse nu şi-au realizat obiectivele, satul Doaga neputând fi cucerit. În acest context apar neînţelegeri între comandanţii trupelor române şi ruse, gen. Constantin C. Cristescu, respectiv, gen. Aleksandr I. Ragoza, cu privire la desfăşurarea operaţiunilor (29 iulie/11 august). Comandantul român, care dorea o acţiune ofensivă, este înlocuit cu generalul Eremia Grigorescu. Totodată, este creat un comandament unic româno-rus, pus sub comanda generalului Ragoza. În ultimele două zile ale celei dintâi etape a avut loc o reducere a intensităţii luptelor şi o reorganizare a trupelor române şi ruse.Este posibil ca imaginea să conţină: unul sau mai mulţi oameni, oameni în picioare şi în aer liber

A doua etapă…

În a doua fază a bătăliei (31 iulie/13 august – 6/19 august), inamicul a atacat în zona Panciu, forţând unităţile ruse din zonă să se retragă cu c. 6 km. Gen. Ragoza a ordonat ulterior ca marile unităţi române din zonă să se retragă şi ele pe linia noului front de apărare organizat de trupele ruse, ceea ce implica, între altele, şi cedarea localităţii Mărăşeşti. Gen. Grigorescu s-a opus vehement acestei măsuri, dorind ca trupele române să nu-şi părăsească poziţiile. Noua criză de comandament a fost rezolvată de această dată prin demiterea gen. Ragoza şi preluarea conducerii trupelor româno-ruse de către gen. Eremia Grigorescu.

În ziua de 1/14 august, Mackensen a atacat cu o grupare puternică flancul drept al dispozitivului româno-rus, în fâşia Corpului 18 armată rus, pentru a ameninţa flancul stâng al Armatei II române, angajată în bătălia de la Oituz. Inamicul a înaintat câţiva km în zona Chicera (2 km nord de Panciu), ceea ce a creat pericolul străpungerii aliniamentului de apărare. Contraatacul puternic al Diviziei 10 infanterie română, aflat în spatele trupelor ruse, a salvat o situaţie care putea deveni extrem de periculoasă. Concomitent, grupul german condus de gen. von Morgen a atacat poziţiile române din pădurea Prisaca, cele care protejau podul de la Cosmeşti, forţând trupele române să se retragă şi să dinamiteze podul.

După două zile de acalmie relativă (4/17 – 5/18 august), a avut loc atacul general al trupelor inamice (6/19 august 1917), care poate fi considerat apogeul bătăliei de la Mărăşeşti. Grupul de atac german, comandat de gen. von Morgen, compus din 5 divizii de infanterie, a lovit în segmentul de front cuprins între Panciu şi Mărăşeşti, apărat de diviziile române. Cea mai intensă confruntare a fost în zona pădurii Răzoare, unde s-au dus lupte grele pentru cota 100, care domina zona şi asigura stăpânirea ultimei terase spre Siret. Aici, compania de mitraliere condusă de Grigore Ignat, care a rezistat până la ultimul om, a întârziat înaintarea inamicului, în timp ce marile unităţi române au rezistat tuturor atacurilor. Totodată, pentru lichidarea inamicului pătruns, gen. Ion Popescu a organizat un contraatac cu batalioanele de rezervă, obligând trupele germane să se retragă, cu mari pierderi.Este posibil ca imaginea să conţină: copac, plantă, în aer liber şi natură

A treia etapă…

A treia etapă (7/20 august – 21 august/3 septembrie) s-a caracterizat prin slăbirea considerabilă a intensităţii confruntării, inamicul făcând un ultim efort ofensiv pentru îmbunătăţirea poziţiilor, în zona Varniţa-Muncelu.Este posibil ca imaginea să conţină: unul sau mai mulţi oameni, în aer liber şi text

Consecinţe…

Bătălia de la Mărăşeşti, continuarea în timp şi spaţiu a celei de la Mărăşti, a durat 28 de zile, între care 15 au fost de luptă şi 13 de acalmie relativă. Datele tehnice confirmă amploarea deosebită a confruntării. Armata I română a pierdut 27 410 oameni, ceea ce reprezenta 16% din efectivul avut la începutul bătăliei (între aceştia, 5 125 de morţi, 9 818 dispăruţi şi 12 467 de răniţi). Armata IV rusă a avut şi ea pierderi serioase, cifrate la c. 25 650 de oameni, între care 7 083 morţi, 10 400 răniţi şi 8 167 dispăruţi. De cealaltă parte, Armata IX germană, principala grupare de forţe a inamicului, a avut 60 000 – 65 000 de oameni scoşi din luptă (morţi, răniţi şi dispăruţi).

Prin rezistenţa viguroasă a trupelor româno-ruse la Mărăşeşti şi Oituz, inamicul a fost forţat să renunţe la ofensivă, eşuând în încercarea de a ocupa Moldova şi de a scoate România din război. Totodată, statul român îşi continua existenţa, la fel şi speranţa românilor într-un deznodământ favorabil al războiului.

Facebook Comments
- Advertisement -corhaz3 - 11 iulie 2020 - 103 ani de la victoria armatei române la Mărăşesti...

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

- Advertisement -corhaz2 - 11 iulie 2020 - 103 ani de la victoria armatei române la Mărăşesti...

Latest News

23 noiembrie – CALENDARUL ZILEI…

  534 î.Hr. - Acum 1486 de ani, Pisistrate (c. 600-527 î. Hr.), tiran al Atenei, organiza primele reprezentații de...

21 noiembrie – CALENDARUL ZILEI…

1615 - Bătălia de la Tătăreni, Alexandru Movilă, sprijinit de nobilii polonezi Mihai Wisniowiecki şi Samuel Koreki, îl învinge pe Ştefan Tomşa şi se...

20 noiembrie – CALENDARUL ZILEI…

1224 - Acum 796 de ani, era menționată pentru prima dată biserica „Sf. Mihail” din Cisnădioara (jud. Sibiu), monument istoric și de arhitectură din...

18 noiembrie – CALENDARUL ZILEI…

1302 - Prin bula papală Unam Sanctam, papa Bonifaciu al VIII-lea proclamă supremaţia spirituală a papei asupra tuturor deciziilor dogmatice. 1307 - După legenda lui...

16 noiembrie – CALENDARUL ZILEI…

1364 - Începutul domniei lui Vladislav I în Țara Românească, cunoscut și sub numele de Vlaicu Vodă, a domnit pană în 1377. S-a îngrijit...
- Advertisement -corhaz1 - 11 iulie 2020 - 103 ani de la victoria armatei române la Mărăşesti...

More Articles Like This

- Advertisement -corhaz3 - 11 iulie 2020 - 103 ani de la victoria armatei române la Mărăşesti...
Facebook Comments