13.9 C
București
luni, august 3, 2020

23 mai – Ziua Naţională a Aromânilor de Pretutindeni…

Must Read

3 august – CALENDARUL ZILEI…

„Ziua Timişoarei”. 3 August, a devenit ziua orașului prin Hotărârea de Consiliu Local nr. 217 din 1999. Prin această...

2 august – CALENDARUL ZILEI…

- „Ziua Naţională a Republicii Macedonia”. (FYROM – Fosta Republică Iugoslavă a Macedoniei): aniversarea începutului răscoalei antiotomane din 1903....

1 august – CALENDARUL ZILEI…

– „Ziua Tanchiştilor Români” (la 1 august 1919, în oraşul Giurgiu, se înfiinţa, prin ordin al regelui Ferdinand I,...
50e5fd1991cd20031f2411c419a792f5?s=120&d=mm&r=g - 23 mai - Ziua Naţională a Aromânilor de Pretutindeni...
Adrian
Lucrează la Evaluator de risc la securitate fizică din Făgăraş A fost comandant la M.A.I.- JANDARMERIA ROMANA. A studiat Master's in Public Administration la Universitatea "Bogdan Voda" Cluj A studiat la Profesional Security Division A studiat DREPT/STIINTE JURIDICE la Facultatea de Drept C- tin Dragan A studiat Inginerie mecanică la Universitatea „Lucian Blaga” din Sibiu A învăţat la Colegiul National "Radu Negru", Brasov Trăieşte în Făgăraș Din Făgăraș, Brasov, Romania

Este sărbătorită, din 1990, la inițiativa Ligii Aromânilor din Macedonia/FYROM (pe 23.V.1905 a fost tipărită “Iradeaua” sultanului Abdul Hamid al II-lea prin care li se recunoşteau aromânilor drepturi specifice în plan administrativ, şcolar şi religios).Imagini pentru steagul aromanilor

Aromânii (numiți în România și “‘români macedoneni”‘, macedoromâni, macedoneni latinimacedono-vlahi sau, mai popular, machedoni) sunt o ramură a latinității răsăritene, alături de dacoromâni, meglenoromâni și istroromâni. În Grecia, în mediul academic oficial sunt considerați pe nedrept “greci antici latinizați”, adică parte a poporului grec. Numărul lor este greu de estimat, fiindcă există numeroase căsătorii mixte și fiindcă mulți aromâni nu mai vorbesc limba aromână, astfel că estimațiile variază de la 100.000  pana la 250.000 . Ei nu trebuie confundați cu „macedonenii”, care sunt locuitorii regiunii istorice Macedonia în sensul larg (fie ei greci, slavo-macedoneni sau alții), sau cetățenii Republicii Macedonia în sensul mai restrâns al cuvântului.2 136 - 23 mai - Ziua Naţională a Aromânilor de Pretutindeni...

Originea aromânilor este disputată, dar un punct de acord între toți istoricii, etnologii, lingviștii și filologii este că ei descind, ca și dacoromânii, meglenoromânii și istroromânii, din protoromâni. Matilda Caragiu Marioțeanu a formulat următoarea definiție: Aromânii sunt dintotdeauna sud-dunăreni. Ei sunt continuatorii populațiilor sud-est-europene romanizate (macedoneni, greci, traci, iliri) sau colonizate de romani, în timp ce T. J. Winnifrith nu șovăia să afirme că: “…dacă vrem să vorbim despre aromâni (vlahi), trebuie să începem cu Olimpia și Filip ai Macedoniei“.54J - 23 mai - Ziua Naţională a Aromânilor de Pretutindeni...

Vlahi a fost un termen folosit în Evul Mediu timpuriu ca un exonim de origine germanică (walh, mai târziu welsh) pentru toate popoarele romanice (și chiar unele celtice: Wales), inclusiv pentru populațiile romanice din răsăritul Europei și din Balcani, dar, în zilele noastre, este folosit în mod normal (în special de către greci) numai pentru aromâni, românii fiind numiți vlahi sau valahi numai în context istoric sau ca termen vag derogativ sau dacă este vorba de românii din Timac, care vorbesc de asemeni dialectul dacoromân și anume un grai apropiat fie de cel din Mehedinți, fie cel din Banat.

Izvoarele bizantine, sârbeşti sau otomane îi atestă pe aromâni, sub numele de vlahi, prin toată peninsula Balcanică, cu principala lor ocupaţie – păstoritul. În secolele XIII-XIV, sate întregi de aromâni sunt dăruite mănăstirilor din Muntele Athos, unde, la un moment dat, provoacă agitaţii din cauza prezenţei femeilor în preajma călugărilor. Regiunea Thesaliei a fost numită Valahia Mare, nume consemnat până în secolul al XIX-lea, dată fiind ponderea populaţiei aromâne. Aici a existat chiar un stat, format în urma destrămării Imperiului Bizantin în 1204, care a luptat în secolele XIII-XIV cu latinii, bizantinii şi apoi cu turcii. Din partea turcilor au primit privilegii care le recunoşteau autonomia, în schimbul plăţii unor taxe şi a păzirii trecătorilor montane. Nu au scăpat de tributul sângelui, fiind nevoiţi să dea periodic un număr de copii pentru corpul de ieniceri. Dintre aceştia, după satisfacerea slujbei militare, unii s-au întors în satele de origine, dar erau deja convertiţi la islam.Imagini pentru aromanilor

În 1903, aromânii s-au implicat în răscoala macedonenilor împotriva turcilor, aşa-numita revoluţie Ilinden. Dintre faptele lor de arme se remarcă bătălia de la Cruşevo (azi în Macedonia), unde aromânii, sub comanda lui Pitu Guli, au luptat o zi întreagă cu o armată turcă net superioară numeric şi ca armament. Peste doi ani, la intervenţia diplomatică a României, sultanul a recunoscut vlahii ca minoritate în imperiu şi le-a acordat dreptul la şcoală şi biserică în limba lor, de fapt în limba română. Data acordării acestui privilegiu, numit Iradea, 23 mai (stil nou), a devenit de câţiva ani ziua internaţională a aromânilor.

Odată cu fondarea statului grec modern, în 1828, începe campania agresivă de asimilare a aromânilor. Unii aromâni şi-au asumat deja aspiraţiile poporului grec şi au avut un rol important în războiul de independenţă. Statul grec a urmărit cu consecvenţă extinderea teritoriului său pentru a-i cuprinde pe toţi vorbitorii de limbă greacă din Imperiul Otoman, care au fost consideraţi automat greci. Printre cei vizaţi au fost şi aromânii, mulţi dintre ei vorbitori de greacă. Până în momentul înfiinţării şcolilor româneşti printre aromânii balcanici, nu au prea existat piedici în asimilarea aromânilor. Cei care se pronunţau împotriva grecizării erau anatemizaţi de clerul grec, chiar dacă locuiau în diaspora.

În timpul Primului Război Balcanic, guvernul grec a refuzat să accepte finanţarea şcolilor româneşti de către Bucureşti în teritoriile otomane cucerite. La un moment dat au condiţionat acordul de sprijinirea de către România a integrării în graniţele greceşti a teritoriilor locuite de aromâni în Albania. Până la urmă, deoarece aveau nevoie de România împotriva Bulgariei, în preajma celui de-Al Doilea Război Balcanic, grecii au promis autonomia şcolară şi bisericească pentru aromâni cu finanţare de la Bucureşti. După Pacea de la Bucureşti, Grecia şi-a respectat angajamentele luate şi, în perioada interbelică, au funcţionat mai multe şcoli şi licee finanţate de statul român cu acordul tacit al guvernului de la Atena.

Prima mare problemă au avut-o aromânii în 1940, când România a cedat Cadrilaterul Bulgariei. Cu ocazia schimbului de populaţie, bulgarii din Dobrogea s-au mutat în Cadrilater, iar coloniştii români, inclusiv aromânii, din Cadrilater au trecut în hotarele micşorate ale României. Cea mai mare parte a lor a întemeiat noi aşezări în Dobrogea, iar o parte s-a stabilit în jurul Bucureştiului.

Există două curente majore privind opţiunea identitară a aromânilor din România. Urmaşii aromânilor imigraţi în secolul al XIX-lea şi la începutul celui următor se consideră de origine românească şi susţin că aromâna este un dialect al limbii române, iar aromânii şi românii sunt acelaşi popor.

Al doilea grup de aromâni consideră că sunt cetăţeni români, dar au o altă origine decât românii nord-dunăreni şi că aromâna este distinctă de limba română. Dacă cei mai mulţi încă nu au o opţiune identitară, pentru că o definesc doar altceva decât românii, o parte a acestor aromâni şi-au însuşit chiar teorii aberante, vehiculate şi în Balcani, că ei ar fi urmaşii romanizaţi ai macedonenilor lui Filip şi ai lui Alexandru Macedon.

Raportul Consiliului European despre aromâni şi Recomandarea nr. 1333 din 1997 stabilesc doar cadrul pentru salvarea identităţii culturale a aromânilor. Pentru a salva din punct de vedere cultural, inclusiv lingvistic, aromânii, trebuie mult mai mult decât declaraţii belicoase în presă în funcţie de opţiunea identitară. Salvarea lor şi definirea propriei identităţi sunt la îndemâna aromânilor, care trebuie doar să caute numitorul comun al tuturor asociaţiilor care îi reprezintă.

Surse:https://www.historia.ro,https://ro.wikipedia.org/wiki/…

Facebook Comments
- Advertisement -corhaz3 - 23 mai - Ziua Naţională a Aromânilor de Pretutindeni...

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

- Advertisement -corhaz2 - 23 mai - Ziua Naţională a Aromânilor de Pretutindeni...

Latest News

3 august – CALENDARUL ZILEI…

„Ziua Timişoarei”. 3 August, a devenit ziua orașului prin Hotărârea de Consiliu Local nr. 217 din 1999. Prin această...

2 august – CALENDARUL ZILEI…

- „Ziua Naţională a Republicii Macedonia”. (FYROM – Fosta Republică Iugoslavă a Macedoniei): aniversarea începutului răscoalei antiotomane din 1903. NOTĂ: La 8 septembrie se...

1 august – CALENDARUL ZILEI…

– „Ziua Tanchiştilor Români” (la 1 august 1919, în oraşul Giurgiu, se înfiinţa, prin ordin al regelui Ferdinand I, prima subunitate de tancuri din...

28 iulie – CALENDARUL ZILEI…

„Ziua Mondială de Luptă împotriva Hepatitei” iniţiată de Alianţa Mondială pentru Hepatită, în 2008, cu scopul de a oferi o oportunitate pentru educaţie şi...

26 iulie – CALENDARUL ZILEI…

  Evenimente... 1324: Basarab I, voievodul Țării Românești (1310-1352) a fost numit, într-un act emis de Cancelaria maghiară, „voievodul nostru transalpin”. Basarab a acceptat suzeranitatea regelui...
- Advertisement -corhaz1 - 23 mai - Ziua Naţională a Aromânilor de Pretutindeni...

More Articles Like This

- Advertisement -corhaz3 - 23 mai - Ziua Naţională a Aromânilor de Pretutindeni...
Facebook Comments