13.9 C
București
luni, ianuarie 25, 2021

7 mai 2007 a murit Octavian PALER(n. 2 iul. 1926, com. Lisa, jud. Făgăraș (ac.Brașov)

Must Read

24 ianuarie 1849 s-a născut – Badea Cârţan…//

Badea Cârţan, celebrul ţăran român, analfabet în anii adolescenţei, apoi autodidact – fiind cel care a învăţat să citească...

24 ianuarie – CALENDARUL ZILEI…

Ziua Unirii Principatelor Române „Se declară ziua de 24 ianuarie - Ziua Unirii Principatelor Române, ca zi de sărbătoare...

22 ianuarie – CALENDARUL ZILEI…

1506: Este întemeiată oficial Garda Elveţiană a Vaticanului. 1675: Cărturarul Constantin Cantacuzino devine mare stolnic în Sfatul Ţării Româneşti (până...
50e5fd1991cd20031f2411c419a792f5?s=120&d=mm&r=g - 7 mai 2007 a murit Octavian PALER(n. 2 iul. 1926, com. Lisa, jud. Făgăraș (ac.Brașov)
Adrian
Lucrează la Evaluator de risc la securitate fizică din Făgăraş A fost comandant la M.A.I.- JANDARMERIA ROMANA. A studiat Master's in Public Administration la Universitatea "Bogdan Voda" Cluj A studiat la Profesional Security Division A studiat DREPT/STIINTE JURIDICE la Facultatea de Drept C- tin Dragan A studiat Inginerie mecanică la Universitatea „Lucian Blaga” din Sibiu A învăţat la Colegiul National "Radu Negru", Brasov Trăieşte în Făgăraș Din Făgăraș, Brasov, Romania

A fost fiul lui Alexandru Paler si al Anei (n. Serban).

Venit in Bucuresti de la 11 ani, ca bursier al Liceului „Spiru Haret” (1937-1944). Datorita unor imprejurari de familie, urmeaza ultima clasa la Liceul „Radu Negru” din Fagaras, sustinand bacalaureatul la Sibiu in 1945.
Student, simultan, la Facultatea de Litere si Filosofie si Facultatea de Drept (1945-1949). Declina propunerea de a ramane asistent la Catedra de estetica, recomandat de T. Vianu.
Din 1949, angajat la Radiodifuziune, unde ajunge corespondent special si apoi redactor-sef adjunct (1958) la redactia culturala. Corespondent Agerpres la Roma timp de 3 luni, in 1964. Director general al Televiziunii Romane (1965-1968), primul organizator al festivalului „Cerbul de aur”. Mutat pe postul de director general adjunct la Radio, raspunzand de emisiunile muzical-cul-turale (1968-1970). Redactor-sef la Romania libera din 1970; demis in aug. 1983, din motive politice. Pensionat medical din acelasi an. Desfasoara si o activitate politica, intre 1974 si 1979 fiind membru supleant al Partidului Comunist Roman.Este deputat de Vaslui din 1980 si pana in 1985.
A debutat in 1958 in rev. Luceafarul cu poemul Ulciorul, urmat de o schita si un reportaj literar. Editorial, debuteaza tarziu, in 1970, cu un voi. de poezii, Umbra cuvintelor, urmat de Drumuri prin memorie, memorialul unor calatorii in Egipt, Grecia (1972) si Italia (1974), editie revazuta in 1999. Tot un jurnal de calatorie este Caminante (1980), urmarea unui itinerar mexican. Rodul fascinatiei miturilor antice este Mitologii subiective (1975),
PALER se vadeste adeptul unei literaturi confesive sau parabolice, in care dezbaterea etica devine esentiala. In ipostaza de prozator, publica romanele Viata pe un peron (1981) si Un om norocos (1984), ultimul provocand reactii contradictorii in presa vremii. Premiile Uniunii Scriitorilor (1972, 1980); Premiul Acad. (1978). Din 1990, director onorific al cotidianului Romania libera, la reconstructia caruia contribuie decisiv. Devine un influent analist- lucid si polemic – al fenomenului socio-politic postrevolutionar.Image result for despre octavian paler

Destinul literar al lui PALER sta sub semnul unui juramant revocat. Un accident biografic in 1948, rememorat in textul tarziu Cum am devenit sperjur, amana momentul intrarii in literatura. La 22 de ani, pregatindu-si ambitios un „debut furtunos” in trei genuri diferite (poezie, proza, eseu), isi pierde manuscrisele intr-o librarie. Nereusind sa le reconstituie, dupa un an de efort gratuit, a jurat patetic sa renunte la literatura. Abia dupa multi ani de maturizare va reusi sa depaseasca acest „pretext romantic”.
Asa se explica debutul sau ezitant – prin prisma vocatiei – cu o culegere de „definitii lirice”. Umbra cuvintelor (1970) cuprinde poeme lapidare, aforistice, in acord cu termenul originar al definitiei (gr. aplwrismos). Sunt definite metaforic fie stari de spirit sau afective (singuratatea, regretul tardiv, dragostea, dorul de casa, frica etc.) fie fenomene si elemente ale peisajului (toamna, zapada, cerul, ploaia, ceata) sau, pur si simplu, concepte (misterul, absenta, introspectia, alter ego, unitatea contrariilor s.a.).
Stilul sententios, frazarea riguroasa si rece mascheaza nostalgiile unui sentimental incurabil, evitand astfel registrul elegiac. Doar poemul final Scrisoare catre fiul meu – un simili-testament arghezian -tradeaza structura romantica a poetului obsedat de origini. Scriitorul se indreapta apoi spre „frontiera” literaturii, publicand un memorial de calatorie despre Egipt si Grecia (1972), urmat de al doilea volum de Drumuri prin memorie, rezultatul calatoriei prin Italia (1974). Related imagePrima calatorie in Egipt a intreprins-o la 30 de ani (in 1956, asadar), iar a doua, la 44 (recunoscuta ca „cifra misterioasa” in destinul sau). Cele trei evadari din perimetrul autohton sunt, cu adevarat, calatorii esentiale, prilejuindu-i memorialistului intalnirea nemediata cu trei civilizatii fundamentale. Ele corespund unei „slabiciuni”, marturisite, pentru antichitate, datand din adolescenta; inclinatie ce devine o permanenta in destinul scriitorului ipostaziat intr-un calator artist. Cele doua volume nu cuprind jurnale propriu-zise de calatorie, insemnari datate de bloc-notes, ci doar rememorari subiective, „drumuri prin memorie”, al caror sens imaginativ si confesiv predomina asupra sensului informativ.
Desi are „o natura retrograda, de sedentar” – cum tine sa remarce -, PALER se dovedeste un calator tenace, inzestrat cu puterea parcurgerii unor spatii imense fara sa acuze socul depasirii granitelor dintre civilizatii. intrucat avea 30 de ani cand intreprinde prima calatorie egipteana, putem spune ca personajul peregrin era format caracterologic si intelectual, fapt ce-i acorda deplina libertate de miscare in plan spiritual. El isi permite astfel sa confrunte peisajul interior (stimulat de reminiscente livresti) cu privelistea reala a teritoriului in care s-a aventurat. Porneste la drum, altfel spus, din postura initiatului care cauta in peisaj confirmarea unor imagini interioare sau a impresiilor de lectura. Calatoria ca mod de a-si decanta noianul de nostalgii si obsesii corespunde structurii sale funciar romantice. Or, se stie ca, in genere, calatorul este temperamental un romantic. Una dintre obsesiile urmarite in arealul egiptean este desertul, pe care il refuza rational, desi il atrage afectiv: „E un amestec de fascinatie si de perplexitate, de seductie si de panica. () O noapte petrecuta in desert, iata un drog pe care nu cutez sa-1 experimentez”. Explicatia acestei obsesii se afla in predispozitia structurala: „ca orice romantic, sufar de nostalgia de a ma lasa amagit”. Observand „ruptura” dintre timpul istoric si timpul mitologic in Egipt, calatorul fara scop se cufunda cu voluptate in imaginarul mitic redescoperit in sfincsi, piramide sau ruine. Trecut in Grecia, el nu pierde prilejul de a sanctiona voga demitizarilor, vazand in aceasta „o incapacitate de a intelege ca iluzia poate avea, uneori, mai multa grandoare decat realitatea, ca exista minciuni superbe si adevaruri terne”. Convingerea sa este ca Troia sau Micene nu trebuie vizitate spre a le vedea, ci spre a visa pe marginea mirurilor incrustate in ruine. De cele mai multe ori, calatorul artist se complace intr-un „vagabondaj impresionist”, urman-du-si starea sufleteasca ori cautand in realul istoric imagini din carti.
Mai acuzat livresc este memorialul de calatorie in Italia, in care impresiile apar rafinate, trecute printr-un des filtru cultural. Pentru calatorul initiat, de ex., Agrigento este patria lui Pirandello; popasul la Aci Trezza a fost determinat de amintirea operei lui G. Varga; la San Michele merge pe urmele lui Axei Munthe; Napoli e vazut prin raportare la Stendhal si Goethe. Cautand „sufletul” oraselor pe care le strabate, calatorul exceleaza in definitii lirice memorabile. Complementare Drumurilor prin memorie sunt Mitologiile subiective, din 1975, care tradeaza aceeasi fascinatie a spiritualitatii antice. Atras de tragicul destin al unor eroi mitologici, eseistul reinterpreteaza dezinvolt miturile Eladei, insistand pe situatiile dilematice Oedip si Sfinxul, Teseu, Ariadna si Labirintul, Ulise si Lotofagii etc.
Unghiul interpretarii deriva din filosofia existentiala si e totdeauna completat cu perspectiva morala. Viziunea originala, uneori socant-paradoxala, se intemeiaza pe un eclatant spectacol al ideilor pus in valoare cu ajutorul unor inventii fictionale (monologuri ale eroilor, intervertirea planurilor temporale, inserturi confesive). Tot o calatorie, dar una savanta, „spre centrul labirintului”, va fi Istoria subiectiva a autoportretului, cum se subintituleaza excursiunea prin artele plastice de mai tarziu, Un muzeu in labirint (1986). inaintand in timp, PALER se concentreaza asupra unui erou de Renastere in Apararea lui Galilei (1978), un dialog pur platonician cu transparent model in Apararea lui Socrate sau Criton. Punand in cauza abjurarea lui Galileo Galilei, autorul imagineaza un dilematic dialog etic „despre prudenta si iubire”. Conventia dialogurilor socratice este insa eludata prin transformarea eroului din acest „roman filosofic” (M. Iorgulescu) intr-un agent al autodialogului, intrucat interlocutorul incitant al astronomului, lipsit de identitate, reprezinta un gen de voce a constiintei. Invitat de aceasta intransigenta voce morala sa-si justifice abjurarea, Galilei pune semnul echivalentei intre frica de moarte si dragostea de viata. Amenintat de Inchizitie cu arderea pe rug, el avea de optat intre conditia de martir si cea de „om normal”, umil si punand pret pe bucuriile vietii ordinare. Image result for despre octavian paler
PALER este un stilist desavarsit si un moralist incapabil de compromisuri, din familia lui E. Cioran, fara sa atinga nihilismul radical al acestuia. Stilul sau e nutrit deopotriva prin efervescenta ideilor traite si patetismul lui V. Parvan cel fascinat de tragedia greaca.
Inima sa a încetat sa mai bata pe 7 mai 2007, la varsta de 81 de ani. A fost inmormantat, cu onoruri militare, in Cimitirul Sfanta Vineri.
Octavian Paler a reusit sa intre in inimile cititorilor si sa se faca placut prin simplitatea si realitatea temelor abordate in poeziile cat si in romanele lui. Stim cu toti ca atat romanele cat si poeziile sunt mai mereu pe placut oamenilor, mai ales ca sunt oameni carora le place sa citeasca foarte mult.

Scriitorul Octavian este faimos datorita volumelor de poezii in care relateaza experiente din viata omului de rand, dar si a romanelor ce au ca tema evenimentele traite in urma unor calatorii pe care acesta le face si ramane placut impresionat de frumusetea acelor locuri. A fost un om de succes si un scriitor renumit deoarece cartile sale sunt si astazi in casele cititorilor.

OPERA…

Umbra cuvintelor. Definitii lirice, Bucuresti, 1970;
Drumuri prin memorie. Egipt – Grecia, Bucuresti, 1972;
Drumuri prin memorie. Italia, Bucuresti, 1974;
Mitologii subiective, Bucuresti, 1975 (ed. II, 1976);
Apararea lui Galilei. Dialog despre prudenta si iubire, Bucuresti, 1978 (versiune noua, 1997);
Scrisori imaginare, Bucuresti, 1979 (ed. II, 1992; ed. III, 1998); Caminante, jurnal (si contrajurnal) mexican, Bucuresti, 1980; Viata pe un peron, roman, Bucuresti, 1981 (ed. II, 1991); Polemici cordiale, Bucuresti, 1983;
Un om norocos, roman, Bucuresti, 1984;
Un muzeu in labirint. Istorie subiectiva a autoportretului, Bucuresti, 1986;
Viata ca o corida, Bucuresti, 1987;
Polemiques cordiales, recits traduits du roumain par Alain Paruit, Paris, 1991;
Don Quijote in Est, Bucuresti, 1993;
Rugati-va sa nu va creasca aripi, Bucuresti, 1994;
Vremea intrebarilor. Cronica morala a unui timp plictisit de morala, Bucuresti, 1995;
Aventuri solitare. Doua jurnale si un contrajurnal. Bucuresti, 1996;
Poezii I Poems, trad. in lb. engleza de Crisula Stefanescu si Emily Chalmers, Bucuresti, 1998;
Drumuri, versiune noua, Bucuresti, 1999.

Sursa:www.autorii.com/scriitori/octavian-paler/

Facebook Comments
- Advertisement -corhaz3 - 7 mai 2007 a murit Octavian PALER(n. 2 iul. 1926, com. Lisa, jud. Făgăraș (ac.Brașov)

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

- Advertisement -corhaz2 - 7 mai 2007 a murit Octavian PALER(n. 2 iul. 1926, com. Lisa, jud. Făgăraș (ac.Brașov)

Latest News

24 ianuarie 1849 s-a născut – Badea Cârţan…//

Badea Cârţan, celebrul ţăran român, analfabet în anii adolescenţei, apoi autodidact – fiind cel care a învăţat să citească...

24 ianuarie – CALENDARUL ZILEI…

Ziua Unirii Principatelor Române „Se declară ziua de 24 ianuarie - Ziua Unirii Principatelor Române, ca zi de sărbătoare națională. Autoritățile administrației publice centrale...

22 ianuarie – CALENDARUL ZILEI…

1506: Este întemeiată oficial Garda Elveţiană a Vaticanului. 1675: Cărturarul Constantin Cantacuzino devine mare stolnic în Sfatul Ţării Româneşti (până la 20 decembrie 1677). 1821: Tudor...

21 ianuarie 1941 – Generalul Antonescu, şeful statului, îndepărteaza de la putere printr-o lovitura de stat Mişcarea Legionară cu care intrase în conflict…

Rebeliunea legionară (21-23 ianuarie 1941) a reprezentat confruntarea violentă dintre gruparea Garda de Fier și fostul lor partener la guvernarea României, Ion Antonescu, desemnând...

21 ianuarie – CALENDARUL ZILEI…

1077: Henric al IV-lea, împărat al Sfântului Imperiu Roman, se prezintă ca penitent la Canossa (localitate din Italia de nord), pentru a obține iertarea...
- Advertisement -corhaz1 - 7 mai 2007 a murit Octavian PALER(n. 2 iul. 1926, com. Lisa, jud. Făgăraș (ac.Brașov)

More Articles Like This

- Advertisement -corhaz3 - 7 mai 2007 a murit Octavian PALER(n. 2 iul. 1926, com. Lisa, jud. Făgăraș (ac.Brașov)
Facebook Comments