13.9 C
București
joi, noiembrie 26, 2020

7 mai 2007 a murit Octavian PALER-n. 2 iul. 1926, com.Lisa .jud Făgăraș(ac.Brașov)…

Must Read

26 noiembrie – CALENDARUL ZILEI…

1710 - În timpul domniei lui Dimitrie Cantemir, Ion Neculce și-a recăpătat funcția de mare spătar. 1778 - În Insulele...

25 noiembrie – CALENDARUL ZILEI…

1177 - Bătălia de la Montgisard, singura dată în care sultanul Saladin a fost învins de cruciaţi. Armatele unite...

24 noiembrie – CALENDARUL ZILEI…

1473 - Ştefan cel Mare al Moldovei cucereşte Cetatea Dâmboviței (Bucureștilor) şi instalează ca domn al Munteniei pe Laioltă...
50e5fd1991cd20031f2411c419a792f5?s=120&d=mm&r=g - 7 mai 2007 a murit Octavian PALER-n. 2 iul. 1926, com.Lisa .jud Făgăraș(ac.Brașov)...
Adrian
Lucrează la Evaluator de risc la securitate fizică din Făgăraş A fost comandant la M.A.I.- JANDARMERIA ROMANA. A studiat Master's in Public Administration la Universitatea "Bogdan Voda" Cluj A studiat la Profesional Security Division A studiat DREPT/STIINTE JURIDICE la Facultatea de Drept C- tin Dragan A studiat Inginerie mecanică la Universitatea „Lucian Blaga” din Sibiu A învăţat la Colegiul National "Radu Negru", Brasov Trăieşte în Făgăraș Din Făgăraș, Brasov, Romania

A fost fiul lui Alexandru Paler si al Anei (n. Șerban).

Venit în București de la 11 ani, ca bursier al Liceului „Spiru Haret” (1937-1944). Datorita unor împrejurări de familie, urmează ultima clasa la Liceul „Radu Negru” din Făgăraș, susținând bacalaureatul la Sibiu în 1945.
Student, simultan, la Facultatea de Litere și Filosofie și Facultatea de Drept (1945-1949). Declina propunerea de a rămâne asistent la Catedra de estetica, recomandat de T. Vianu.
Din 1949, angajat la Radiodifuziune, unde ajunge corespondent special si apoi redactor-șef adjunct (1958) la redacția culturala. Corespondent Agerpres la Roma timp de 3 luni, in 1964. Director general al Televiziunii Romane (1965-1968), primul organizator al festivalului „Cerbul de aur”. Mutat pe postul de director general adjunct la Radio, răspunzând de emisiunile muzical-culturale (1968-1970). Redactor-șef la Romania liberă din 1970; demis in aug. 1983, din motive politice. Pensionat medical din același an. Desfășoară și o activitate politica, intre 1974 și 1979 fiind membru supleant al Partidului Comunist Roman.Este deputat de Vaslui din 1980 și pana în 1985.
A debutat în 1958 în revista Luceafărul cu poemul Ulciorul, urmat de o schiță și un reportaj literar. Editorial, debutează târziu, în 1970, cu un voi. de poezii, Umbra cuvintelor, urmat de Drumuri prin memorie, memorialul unor călătorii in Egipt, Grecia (1972) și Italia (1974), ediție revăzută în 1999. Tot un jurnal de călătorie este Caminante (1980), urmarea unui itinerar mexican. Rodul fascinației miturilor antice este Mitologii subiective (1975),
PALER se vădește adeptul unei literaturi confesive sau parabolice, în care dezbaterea etica devine esențială. In ipostaza de prozator, publica romanele Viata pe un peron (1981) si Un om norocos (1984), ultimul provocând reacții contradictorii în presa vremii. Premiile Uniunii Scriitorilor (1972, 1980); Premiul Acad. (1978). Din 1990, director onorific al cotidianului Romania libera, la reconstrucția căruia contribuie decisiv. Devine un influent analist- lucid si polemic – al fenomenului socio-politic postrevoluționar.Este posibil ca imaginea să conţină: 1 persoană

Destinul literar al lui PALER sta sub semnul unui jurământ revocat. Un accident biografic în 1948, rememorat în textul târziu Cum am devenit sperjur, amână momentul intrării în literatura. La 22 de ani, pregătindu-și ambițios un „debut furtunos” în trei genuri diferite (poezie, proza, eseu), își pierde manuscrisele într-o librărie. Nereușind să le reconstituie, după un an de efort gratuit, a jurat patetic să renunțe la literatura. Abia după multi ani de maturizare va reuși să depășească acest „pretext romantic”.
Asa se explica debutul sau ezitant – prin prisma vocației – cu o culegere de „definiții lirice”. Umbra cuvintelor (1970) cuprinde poeme lapidare, aforistice, în acord cu termenul originar al definiției (gr. aplwrismos). Sunt definite metaforic fie stări de spirit sau afective (singurătatea, regretul tardiv, dragostea, dorul de casa, frica etc.) fie fenomene si elemente ale peisajului (toamna, zăpada, cerul, ploaia, ceata) sau, pur si simplu, concepte (misterul, absenta, introspecția, alter ego, unitatea contrariilor s.a.).
Stilul sentențios, frazarea riguroasa și rece maschează nostalgiile unui sentimental incurabil, evitând astfel registrul elegiac. Doar poemul final Scrisoare către fiul meu – un simili-testament arghezian -trădează structura romantica a poetului obsedat de origini. Scriitorul se îndreaptă apoi spre „frontiera” literaturii, publicând un memorial de călătorie despre Egipt si Grecia (1972), urmat de al doilea volum de Drumuri prin memorie, rezultatul călătoriei prin Italia (1974).Related image
Prima călătorie în Egipt a intreprins-o la 30 de ani (în 1956, așadar), iar a doua, la 44 (recunoscuta ca „cifra misterioasa” în destinul sau). Cele trei evadări din perimetrul autohton sunt, cu adevarat, călătorii esențiale, prilejuindu-i memorialistului întâlnirea nemediata cu trei civilizații fundamentale. Ele corespund unei „slăbiciuni”, mărturisite, pentru antichitate, datând din adolescenta; inclinație ce devine o permanenta în destinul scriitorului ipostaziat într-un călător artist. Cele doua volume nu cuprind jurnale propriu-zise de călătorie, însemnări datate de bloc-notes, ci doar rememorări subiective, „drumuri prin memorie”, al căror sens imaginativ si confesiv predomina asupra sensului informativ.
Deși are „o natura retrograda, de sedentar” – cum tine sa remarce -, PALER se dovedește un călător tenace, înzestrat cu puterea parcurgerii unor spatii imense fără să acuze socul depășirii granițelor dintre civilizații, întrucât avea 30 de ani când întreprinde prima călătorie egipteana, putem spune ca personajul peregrin era format caracterologic și intelectual, fapt ce-i acorda deplina libertate de mișcare in plan spiritual. El își permite astfel sa confrunte peisajul interior (stimulat de reminiscențe livrești) cu priveliștea reala a teritoriului în care s-a aventurat. Pornește la drum, altfel spus, din postura inițiatului care caută în peisaj confirmarea unor imagini interioare sau a impresiilor de lectura. Călătoria ca mod de a-și decanta noianul de nostalgii și obsesii corespunde structurii sale funciar romantice. Or, se știe ca, în genere, călătorul este temperamental un romantic. Una dintre obsesiile urmărite în arealul egiptean este desertul, pe care îl refuză rațional, deși îl atrage afectiv: „E un amestec de fascinație și de perplexitate, de seducție și de panica. () O noapte petrecuta in desert, iată un drog pe care nu cutez sa-1 experimentez”. Explicația acestei obsesii se afla în predispoziția structurala: „ca orice romantic, sufăr de nostalgia de a mă lasă amăgit”. Observând „ruptura” dintre timpul istoric si timpul mitologic în Egipt, călătorul fără scop se cufunda cu voluptate în imaginarul mitic redescoperit în sfincși, piramide sau ruine. Trecut in Grecia, el nu pierde prilejul de a sancționa voga demitizărilor, văzând în aceasta „o incapacitate de a înțelege ca iluzia poate avea, uneori, mai multa grandoare decât realitatea, ca exista minciuni superbe și adevăruri terne”. Convingerea sa este că Troia sau Micene nu trebuie vizitate spre a le vedea, ci spre a visa pe marginea mirurilor încrustate în ruine. De cele mai multe ori, călătorul artist se complace într-un „vagabondaj impresionist”, urmându-și starea sufleteasca ori cautând în realul istoric imagini din cărți.
Mai acuzat livresc este memorialul de călătorie în Italia, în care impresiile apar rafinate, trecute printr-un des filtru cultural. Pentru călătorul inițiat, de ex., Agrigento este patria lui Pirandello; popasul la Aci Trezza a fost determinat de amintirea operei lui G. Varga; la San Michele merge pe urmele lui Axei Munthe; Napoli e văzut prin raportare la Stendhal și Goethe. Cautând „sufletul” orașelor pe care le străbate, călătorul excelează în definiții lirice memorabile. Complementare Drumurilor prin memorie sunt Mitologiile subiective, din 1975, care trădează aceeași fascinație a spiritualității antice. Atras de tragicul destin al unor eroi mitologici, eseistul reinterpretează dezinvolt miturile Eladei, insistând pe situațiile dilematice Oedip și Sfinxul, Teseu, Ariadna și Labirintul, Ulise si Lotofagii etc.
Unghiul interpretării deriva din filosofia existențială și e totdeauna completat cu perspectiva morala. Viziunea originala, uneori șocant-paradoxală, se întemeiază pe un eclatant spectacol al ideilor pus în valoare cu ajutorul unor invenții ficționale (monologuri ale eroilor, intervertirea planurilor temporale, inserturi confesive). Tot o călătorie, dar una savanta, „spre centrul labirintului”, va fi Istoria subiectiva a autoportretului, cum se subintitulează excursiunea prin artele plastice de mai târziu, Un muzeu în labirint (1986). inaintand in timp, PALER se concentrează asupra unui erou de Renaștere în Apărarea lui Galilei (1978), un dialog pur platonician cu transparent model în Apărarea lui Socrate sau Criton. Punând in cauza abjurarea lui Galileo Galilei, autorul imaginează un dilematic dialog etic „despre prudenta și iubire”. Convenția dialogurilor socratice este însa eludata prin transformarea eroului din acest „roman filosofic” (M. Iorgulescu) într-un agent al autodialogului, întrucât interlocutorul incitant al astronomului, lipsit de identitate, reprezinta un gen de voce a conștiinței. Invitat de aceasta intransigenta voce morala sa-și justifice abjurarea, Galilei pune semnul echivalentei intre frica de moarte si dragostea de viata. Amenințat de Inchiziție cu arderea pe rug, el avea de optat intre condiția de martir și cea de „om normal”, umil și punând preț pe bucuriile vieții ordinare.
PALER este un stilist desăvârșit si un moralist incapabil de compromisuri, din familia lui E. Cioran, fără sa atingă nihilismul radical al acestuia. Stilul sau e nutrit deopotriva prin efervescenta ideilor trăite și patetismul lui V. Parvan cel fascinat de tragedia greaca.
Inima sa a încetat să mai bată pe 7 mai 2007, la vârsta de 81 de ani. A fost înmormântat, cu onoruri militare, în Cimitirul Sfânta Vineri.Este posibil ca imaginea să conţină: 1 persoană, text care spune „„Ceea nu trăim la timp, nu mai trăim niciodată" Octavian Paler”
Octavian Paler a reușit sa intre în inimile cititorilor și să se facă plăcut prin simplitatea și realitatea temelor abordate în poeziile cât și în romanele lui. Știm cu toți că atât romanele cât și poeziile sunt mai mereu pe plăcut oamenilor, mai ales ca sunt oameni cărora le place să citească foarte mult.

Scriitorul Octavian este faimos datorita volumelor de poezii în care relatează experiențe din viata omului de rând, dar și a romanelor ce au ca tema evenimentele trăite în urma unor călătorii pe care acesta le face și rămâne plăcut impresionat de frumusețea acelor locuri. A fost un om de succes și un scriitor renumit deoarece cărțile sale sunt și asta zi în casele cititorilor.

OPERA…

Umbra cuvintelor. Definiții lirice, București, 1970;
Drumuri prin memorie. Egipt – Grecia, București, 1972;
Drumuri prin memorie. Italia, București, 1974;
Mitologii subiective, București, 1975 (ed. II, 1976);
Apărarea lui Galilei. Dialog despre prudenta și iubire, București, 1978 (versiune noua, 1997);
Scrisori imaginare, București, 1979 (ed. II, 1992; ed. III, 1998); Caminante, jurnal (si contrajurnal) mexican, București, 1980; Viata pe un peron, roman, Bucuresti, 1981 (ed. II, 1991); Polemici cordiale, Bucuresti, 1983;
Un om norocos, roman, Bucuresti, 1984;
Un muzeu in labirint. Istorie subiectiva a autoportretului, Bucuresti, 1986;
Viata ca o corida, Bucuresti, 1987;
Polemiques cordiales, recits traduits du roumain par Alain Paruit, Paris, 1991;
Don Quijote in Est, Bucuresti, 1993;
Rugați-vă sa nu vă crească aripi, Bucuresti, 1994;
Vremea intrebarilor. Cronica morala a unui timp plictisit de morala, Bucuresti, 1995;
Aventuri solitare. Doua jurnale si un contrajurnal. Bucuresti, 1996;
Poezii I Poems, trad. in lb. engleza de Crisula Stefanescu si Emily Chalmers, Bucuresti, 1998;
Drumuri, versiune noua, București, 1999.

Sursa:www.autorii.com/scriitori/octavian-paler/

Facebook Comments
- Advertisement -corhaz3 - 7 mai 2007 a murit Octavian PALER-n. 2 iul. 1926, com.Lisa .jud Făgăraș(ac.Brașov)...

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

- Advertisement -corhaz2 - 7 mai 2007 a murit Octavian PALER-n. 2 iul. 1926, com.Lisa .jud Făgăraș(ac.Brașov)...

Latest News

26 noiembrie – CALENDARUL ZILEI…

1710 - În timpul domniei lui Dimitrie Cantemir, Ion Neculce și-a recăpătat funcția de mare spătar. 1778 - În Insulele...

25 noiembrie – CALENDARUL ZILEI…

1177 - Bătălia de la Montgisard, singura dată în care sultanul Saladin a fost învins de cruciaţi. Armatele unite ale lui Baudoin al IV-lea...

24 noiembrie – CALENDARUL ZILEI…

1473 - Ştefan cel Mare al Moldovei cucereşte Cetatea Dâmboviței (Bucureștilor) şi instalează ca domn al Munteniei pe Laioltă Basarab. 1642 - Abel Tasman este...

23 noiembrie – CALENDARUL ZILEI…

  534 î.Hr. - Acum 1486 de ani, Pisistrate (c. 600-527 î. Hr.), tiran al Atenei, organiza primele reprezentații de teatru. Aceasta este, potrivit istoricilor,...

21 noiembrie – CALENDARUL ZILEI…

1615 - Bătălia de la Tătăreni, Alexandru Movilă, sprijinit de nobilii polonezi Mihai Wisniowiecki şi Samuel Koreki, îl învinge pe Ştefan Tomşa şi se...
- Advertisement -corhaz1 - 7 mai 2007 a murit Octavian PALER-n. 2 iul. 1926, com.Lisa .jud Făgăraș(ac.Brașov)...

More Articles Like This

- Advertisement -corhaz3 - 7 mai 2007 a murit Octavian PALER-n. 2 iul. 1926, com.Lisa .jud Făgăraș(ac.Brașov)...
Facebook Comments