Câteva din întâmplările zilei de 8 mai …
1954, radio BBC a interzis în Marea Britanie piesa lui Johnny Ray „Such a Night“ după ce ascultătorii s-au plâns de „insinuări“. Ray a fost renumit pentru gestul său de pe scenă care s-a urcat pe pian și s-a zvârcolit pe podea.
-1964, The Beatles au deținut poziția Nr.1 în topurile single din SUA timp de paisprezece săptămâni cu trei Nr.1 astfel: ‘I Want To Hold Your Hand’ timp de șapte săptămâni, ‘She Loves You’ timp de două săptămâni și ‘Can’t Buy Me Love’ timp de cinci săptămâni.
-1970, The Beatles lansează cel de al douăsprezecelea album si ultimul ,, Let It Be ‘‘ (a fost înregistrat înainte de albumul Abbey Road, și a fost inițial să fie numit ‘Get Back’).Albumul a venit într-o ediție deluxe și cu o carte „Get Back“.
-1976, ABBA a marcat al treilea single Nr.1 in Marea Britanie cu „Fernando“, piesa a realizat pentru ABBA cea mai mare de vânzare a unui single cu vânzări de peste 10 milioane . De asemenea, în aceeași zi Abba a început o cursă de nouă săptămâni la Nr.1 în topurile albumelor din Marea Britanie cu albumul lor „Greatest Hits“.
-1976 John Sebastian la No.1 pe US singles chart cu ‘Welcome Back’ .
-1982, Paul McCartney a marcat al cincilea album al său din Marea Britanie Nr.1 cu ‘Tug Of War.Titlull albumului l-a fost inspirat pe McCartney de la comediantul Spike Milligan care spunea „note negre, note albe, și trebuie să cânte amândouă pentru a face armonie, oameni buni!“, (Abanos ( negru) și fildeș (alb) clape pe un pian).
-1982 Vangelis la No.1 in US singles chart cu ‘Chariots Of Fire’.
-1993, Aerosmith a intrat în topul albumelor din SUA pe locul 1 cu „Get A Grip“ și a realizat un Nr.2 hit în Marea Britanie. Albumul a fost vandut in peste 20 de milioane de exemplare în întreaga lume și totodată a adus la câștigarea a două premii Grammy.
-2005, Bruce Springsteen a fost la Nr.1 în topurile albumelor din Statele Unite cu „Devils and Dust“, era al 13-lea său album de studio Nr.1.
-1911, bluesmanul american și cantautorul Robert Leroy Johnson, înregistrările sale istorice din 1936 și 1937 au influențat generațiile ulterioare, inclusiv pe Muddy Waters, Elmore James, Eric Clapton (Cream acoperit ‘Crossroads), The Rolling Stones (‘ Love In Vain’). Johnson este acum recunoscut ca un maestru al blues-ului . A murit pe 16 august 1938, la vârsta de 27 de ani.
– 1940,starul american rock and roll –Ricky Nelson,car a avutîn 1958 US No.1 ‘Poor Little Fool’,în1961 UK No.2 single ‘Hello Mary Lou’ plus alte 30 dehituri de US Top 40.
-1940,Cathryn Antoinette “Toni” Tennille care este o cântăreață-compozitor și keyboardist american, cel mai bine cunoscută sub numele de jumătatea duetului Captain & Tennille din 1970 cu fostul ei soț Daryl Dragon .
-1941,John Fred Gourrier solistul vocal al trupei John Fred& His Playboy Band,care au avut +n1968 US No.1 & UK No.3 single cu’Judy in Disguise (With Glasses)’ care era o parodie la titlul piesei lui The Beatles’ song ‘Lucy in the Sky with Diamonds’. 
-1943,Danny Whitten, chitarist,cântăreț,compozitor,membru al Neil Young’s Crazy Horse.El a compus melodii pentru Rod Stewart, Rita Coolidge, Everything But The Girl, Neil Young.
-1943,muzicianul englez- Paul Samwell-Smith, basist la The Yardbirds, care au avut în 1965 UK No.3 și US No.6 single ‘For Your Love’. 
-1944,Bill Legend,muzician englez și baterist la trupa glam rock T. Rex.El a cântat pe patru albume: Electric Warrior, The Slider, Tanx and Zinc Alloy. 
-1951,muzicianul american Chris Frantz,baterist la Talking Heads, care au avut în1983 US No.9 single ‘Burning Down The House’și în 1985 UK No.6 single ‘Road To Nowhere’.
-1951,Philip Bailey,cântăreț și compozitor la Earth, Wind & Fire, care au avut în 1975 US No.1 single ‘Shining Star’și în1981 UK No.3 single ‘Let’s Groove’.
-1953,Alex Van Halen,muzician american,baterist și membru coăfondator al trupei hard rock Van Halen, care au avut în1984 US No.1 & UK No.7 single ‘Jump’. 
-1975,Enrique Iglesias (n. Enrique Miguel Iglesias Preysler) care este un cântăreț, cantautor, manechin, actor, muzician și producător muzical de origine spaniolă.
Fiind fiul renumitului cântăreț de muzică latino Julio Iglesias și al jurnalistei de origine filipineză Isabel Preysler, Enrique a debutat odată cu apariția albumului care îi poartă numele, lansat în anul 1995. Discul s-a bucurat de succes în Europa latină, fiind comercializat în peste șase milioane de exemplare.Până în anul 2000, Enrique a mai lansat două albume în limba spaniolă: Vivir (1997) și Cosas del Amor, dar și unul în limba engleză, intitulat Enrique. Cele trei materiale discografice au primit peste unsprezece discuri de platină și au fost comercializate în șaptesprezece milioane de exemplare.
În ultimul deceniu, Enrique Iglesias a mai lansat patru albume de studio, trei dintre ele fiind în limba engleză. Cântece precum „Bailamos”, „Hero”, „Be with You” sau „Do You Know? (The Ping Pong Song)” au câștigat cele mai înalte poziții ale clasamentelor de specialitate, Iglesias fiind unul dintre cei mai apreciați cântăreți contemporani.
In anul 2008, Enrique Iglesias a lansat două albume de compilație, ce conțin cele mai cunoscute cântece ale sale, unul în limba engleză — Greatest Hits și unul în spaniolă — Enrique Iglesias: 95/08 Éxitos. Cele două discuri au fost primite bine atât de public cât și de critici,înregistrând vânzări cumulate de peste un milion de exemplare.
Răsplata prestației muzicale de calitate a lui Enrique Iglesias este reprezentată de cele șase premii Billboard câștigate în anul 2009, dar și de cele peste șaizeci de milioane de înregistrări vândute la nivel internațional.
A început să cânte la chitară la vârsta de patru ani, încurajat de tatăl său, care era un fan muzical avid și i-a prezentat spre audiție discurile britanice de blues rock ale lui Eric Clapton și Jeff Beck , inspirându-l foarte mult. La 11 ani, Joe a fost îndrumat și instruit de legendarul Danny Gatton . Când avea 12 ani, a avut propria trupă numită Smokin ‘Joe Bonamassa, care a cântat în vestul New York-ului și Pennsylvania, inclusiv în orașe precum Scranton și Buffalo, doar în weekend, sau ăn zilele când Joe nu avea școală. Bonamassa a cântat pe un Crimson Fender Stratocaster 1972 pe care l-a numit „Rosie”, dat de tatăl său.
Înainte de a împlini 18 ani, Bonamassa cânta într-o trupă numită Bloodline cu fiii lui Miles Davis , Robby Krieger și Berry Oakley.
Bonamassa a cântat alături de numeroși artiști de blues și rock remarcabili( cu BB. King aproximativ 20 de spectacole în 1989.) și a obținut o nominalizare la Premiile Grammy în 2013.
Printre chitariști, este cunoscut pentru colecția sa extinsă de chitare și amplificatoare vintage. 
Albumul de studio de debut al lui Bonamassa, A New Day Yesterday, a fost lansat în 2000 și conține atât melodii originale, cât și coveruri ale unor artiști precum Rory Gallagher , Jethro Tull și Warren Haynes . Albumul prezintă o apariție a lui de Gregg Allman pe melodia „If Heartaches Were Nickels” și a fost produs de Tom Dowd . Albumul a ajuns la numărul 9 în graficul Billboard Blues. Albumul a debutat la numărul 8 pe Billboard 2000 , ceea ce face sa fie primul său top 10 pe grafic. A fost clasat pe locul 3 în Billboard ‘s Year End Blues Album Chart din 2015. A vândut 96.000 de exemplare în Statele Unite până în februarie 2016.
Între 2002 și 2006, Bonamassa a avut trei albume de studio pe primul loc în topurile Billboard Blues și toate cele cinci albume ale sale de studio au făcut top 10.
În 2009, Bonamassa și-a îndeplinit unul dintre visele copilăriei cântândd la Royal Albert Hall din Londra cu Eric Clapton în duet.
Albumul live al lui Bonamassa, Beacon Theatre – Live de la New York, a fost lansat în 2012.
Pe 26 martie 2013 a realizat lansarea albumului său acustic în direct An Acoustic Evening la Opera din Viena, care a fost lansat ca un set CD / DVD / Blu-ray. Acest concert a marcat prima dată când Bonamassa a susținut un spectacol cu totul acustic. Ansamblul acustic care a susținut spectacolul a fost asamblat cu ajutorul producătorului de lungă durată al lui Bonamassa, Kevin Shirley
