„Ziua Internaţională a Zonelor Urbane”; celebrată începând cu 1949, ziua mai este cunoscută şi sub numele de „Ziua mondială a urbanismului” sau „Ziua mondială de planificare a oraşelor”; marcarea ei aduce, în prim-plan, problema urbanizării, efectele ei asupra evoluţiei durabile a societăţii şi promovarea unei mai bune planificări.
– „Ziua Internaţională a Radiologiei” este o iniţiativă a Societăţii Europene de Radiologie, Societăţii Radiologice a Americii de Nord şi a Colegiului American de Radiologie, cu scopul de a creşte gradul de conştientizare în ceea ce priveşte importanţa acestei specialităţi medicale. Ziua a fost marcată pentru prima dată în 2012 şi este continuatoarea „Zilei europene a radiologiei”, sărbătorită doar o singură dată la 11 februarie 2011, cu ocazia comemorării lui Röntgen. În acest an ziua este dedicată imagisticii sânului şi rolului esenţial pe care îl joacă radiologia în depistarea, diagnosticarea şi tratarea bolilor de sân.
– Ziua Ordinului ”Mihai Viteazul”, care este cea mai înaltă decorație militară de război ce se acordă ofițerilor și unităților militare. Instituit de Regele Ferdinand, Ordinul era destinat a răsplăti ‘faptele excepționale de război ale ofițerilor care s-au distins în fața inamicului’. Deși au trecut șapte decenii de la sfârșitul celui de-Al Doilea Război Mondial, ne reculegem cu pietate în fața faptelor de arme săvârșite de Cavalerii Ordinului ”Mihai Viteazul”.

Evenimente…
392 – În Imperiul Roman, Împăratul Teodosius I, declara creștinismul ca și religie de stat.
794 – Capitala imperială japoneză este stabilită la Kyoto (numit initial Heiankyo – “Capitala păcii și liniștii”). Din anul 1868, Japonia își va muta capitala la Tokio.
960 – Bizantinii conduși de Leon Phokas cel tânăr, anihilează oastea Emiratului Hamadanid de Alep condusă de emirul Sayf al – Dawla. În urma acestei bătălii, puterea Emiratului Hamadanid a fost distrusă pentru totdeauna.
1476 – Ştefan cel Mare al Moldovei pune stăpînire pe Tîrgovişte. În locul lui Laioltă Basarab, care fuge spre Dunăre, este instalat Vlad Ţepeş, recucerind tronul.
1496 – S-a încheiat construirea bisericii cu hramul Sfinţii Arhangheli a mănăstirii din Războieni, judeţul Neamţ, locul unde s-a dat bătălia dintre Ştefan cel Mare, domnul Moldovei (1457-1504) şi armata otomană, în iulie 1476.
1519 – Conquistadorul spaniol Hernán Cortés intră în capitala Imperiului Aztec, Mexico-Tenochtitlan, fiind salutat de împăratul Moctezuma.
1520 – După invadarea Suediei de către forțele daneze, regele danez Christian al II-lea începe cu execuția în masă a nobililor suedezi, care va fi cunoscută sub numele de “Baia de sânge de la Stockholm”.
1592 – Alexandru al III-lea cel Rău, devine Domn al Țării Românești.
1789 – În SUA, Burbon Whiskey este distilat pentru prima data din porumb de catre Elijah Craig
1793 – În urmă cu 226 de ani avea loc deschiderea, pentru public, a Muzeului Luvru din Paris (Musée du Louvre), cu toate că evenimentul fusese prevăzut iniţial pentru 10 august a aceluiaşi an, în baza unei legi date la 23 iulie 1793. Iniţial palat al regilor Franţei, astăzi este unul dintre cele mai mari muzee ale lumii, care la început conţinea picturi din colecţiile regale (cea mai veche a aparţinut lui Francisc I), pentru ca ulterior să se îmbogăţească prin achiziţionarea de obiecte antice.
1864 – În SUA, Abraham Lincoln este ales a doua oara Presedinte al SUA in defavoarea lui George McClellan.
1865 – Acum 154 de ani se deschidea, la Cluj, Dieta Transilvaniei. Potrivit decretului imperial emis în august acelaşi an, s-a votat încorporarea Transilvaniei la Ungaria, începând cu data de 24 noiembrie /6 decembrie 1865. Autonomia principatului a fost desfiinţată, interesele acestui teritoriu locuit de români urmând a fi discutate şi hotărâte de Dieta de la Budapesta, după statisticile ungare din 1850, românii reprezentau 58,28% din populaţia totală a Principatului, 8/20
1874 – Acum 145 de ani, era dezvelită, în Piaţa Universităţii din Bucureşti, statuia domnitorului Mihai Viteazul, realizată de sculptorul francez Albert-Ernest Carrièr-Belleuse.
1885 – În Romania, la București s-a fondat Partidul Liberal-Democrat condus de Dimitrie C. Brătianu, adunând în rândurile sale pe cei nemulţumiţi de guvernarea liberală a lui I.C. Brătianu, inclusiv pe Mihail Kogălniceanu și grupul liberalilor moldoveni grupați în jurul acestuia.S-a unificat la 24 martie 1890 cu Partidul Naţional Liberal. În perioada 1882-1891 editează ziarul “Naţiunea“.
1885 – Nicolae Grigorescu termină tabloul ”Atacul de la Smîrdan“, comandat în 1878 de Primăria Bucureşti, România.
1885 – Este dezvelită statuia lui Gheorghe Lazăr în Piaţa Universităţii din Bucureşti. Statuia lui Gheorghe Lazăr este opera sculptorului Ion Georgescu.
1887 – Emile Berliner (inginer și inventator american de origine evreu german) patentează gramofonul cu placi de vinil.
1889 – Montana a devenit cel de-al 41-lea stat al SUA.
1892 – Președintele american Grover Cleveland a obținut singurul mandat neconsecutiv la Casa Albă din istoria SUA., fiind singurul președinte al SUA, care a servit în funcție în două mandate neconsecutive.
1892 – Are loc Congresul Partidului Naţional-Liberal la Iaşi, care adoptă un nou program şi confirmă alegerea din iunie a lui Dimitrie A.Sturdza ca preşedinte al Partidului.
1895 – Cu 124 de ani în urmă fizicianul german Wilhelm Conrad Röntgen (n. 1845 – m. 1923), a descoperit radiaţiile X (denumite şi „radiaţiile R”), făcând nişte experienţe privind descărcările electrice în gaze, realizare care i-a adus un Premiu Nobel pentru Fizică, în anul 1901.
1916 – Trupele germane ocupă Craiova în cadrul Primului Război Mondial.
1923 – Acum 95 de ani a avut loc „Puciul de la Berărie”. Declanşat la 8 noiembrie 1923, acesta a reprezentat prima încercare a naziştilor de a prelua puterea în Germania. Adolf Hitler a încercat să ajungă la putere printr-o lovitură de stat. Această încercare a rămas cunoscută în istorie sub numele de „Puciul de la Berărie”, din cauza faptului că principalii complotişti şi-au pus la cale planul într-o berărie din München, numită “Bürgerbraukeller”. În seara zilei de 8 noiembrie 1923, Hitler a intrat în berărie, a tras un foc de revolver în aer, întrerupând o adunare şi declarând că a început revoluţia naţional-socialistă şi că armata şi poliţia s-au alăturat svasticii. În fapt, nici armata, nici poliţia nu se alăturaseră mişcării naziste, dimpotrivă, au acţionat de urgenţă în sensul înăbuşirii puciului. Adunaţi în berăria bavareză, complotiştii şi-au declarat intenţiile, în faţa unei mulţimi de trei mii de partizani ai lor. Spre seară, clădirea a fost înconjurată de armată şi, în momentul în care Hitler a început să strige că guvernul de la Berlin a fost demis şi că el va forma un alt guvern având sprijinul armatei şi al poliţiei, s-a pornit imediat un schimb de focuri. Conspiratorii au încercat să obţină sprijinul generalului Ludendorff, considerat un erou al Primului Război Mondial, şi al studenţimii bavareze. În ciuda discursurilor patriotarde ale lui Hitler, puciul a părut, de la început, sortit eşecului. O ultimă tentativă de a străpunge cordonul militar impus de autorităţi a eşuat, la primele ore ale dimineţii de 9 noiembrie 1923.
1933 – În plina criza economica, presedintele american Franklin D. Roosevelt a initiat un program care prevedea crearea rapida de locuri de munca pentru cei peste 4 milioane de someri din SUA.
1926 – Este inaugurată Facultatea de Teologie a Universităţii din Iaşi, cu sediul la Chişinău, la iniţiativa profesorului Ion Petrovici, ministrul Instrucţiunii (1926-1927) în Guvernul Alexandru Averescu din România. Primul decan Irineu (Ioan) Mihălcescu, viitorul mitropolit al Moldovei (1939-1947).
1926 – Se înfiinţează Institutul Naţional Zootehnic din Bucureşti, România, sub conducerea lui Gheorghe R.Constantinescu.
1939 – Liderul nazist Adolf Hitler a scăpat cu viață în urma tentativei de asasinat îndreptate împotriva sa.
1939 – Are loc incidentul Venlo. Doi agenti britanici din SIS, maiorul Richard Stevens si capitanul Paine Best sunt capturati de germani la granita Olandei cu Germania, intr-o zona neutra. Vor ramane inchisi intr-un lagar german pana la sfarsitul razboiului.
1941 – În Albania, este fondat Partidul Comunist Albanez.
1942 – Al Doilea Război Mondial: Americanii se alătură britanicilor în războiul din Africa. Debarcarea trupelor britanice şi americane în Maroc şi Algeria.
1943 – În URSS, este instituit Ordinul militar sovietic Pobeda (Victoria).
1945 – Cu 74 de ani în urmă, cu prilejul zilei onomastice a regelui Mihai, a avut loc la Bucureşti, în Piaţa Palatului, prima mare demonstraţie anticomunistă organizată de PNL, PNŢ şi organizaţiile lor de tineret şi studenţi, în timpul căreia au avut loc provocări armate împotriva participanţilor, autorităţile comuniste procedând apoi la arestări masive în rândul acestora.
1946 – Se împlinesc 73 de ani de la înfiinţarea Institutului de Endocrinologie „C. I. Parhon”. Prin Decretul-lege nr. 895 emis de Regele Mihai, se aproba raportul ministrului Sănătăţii, neurochirurg prof. dr. Bagdasar, de înfiinţare şi organizare a Institutului de Endocrinologie. La început, noua instituţie a funcţionat în localul Clinicii de Dermatologie a Spitalului Colentina, pentru ca din 1948 să îşi găsească locul în clădirea Sanatoriului Saint Vincent de Paul. Dacă iniţial, a funcţionat în sistemul Ministerului Sănătăţii, ulterior a trecut sub tutela Academiei Române, ca apoi să funcţioneze sub auspiciile Academiei de Ştiinţe Medicale. Încă de la început, ca o recunoaştere a personalităţii savantului la dezvoltarea ştiinţei naţionale şi internaţionale, institutul s-a numit „Prof. dr. C. I. Parhon”. În prezent, Institutul Naţional de Endocrinologie „C. I. Parhon” se află sub conducerea directă a Ministerului Sănătăţii.
1956 – Este descoperita cometa Arend-Roland.
1958 – În urmă cu 61 de ani, Tribunalul Militar al Regiunii a II-a Bucureşti, prin Sentinţa nr. 125, îi condamna pe cei care au făcut parte din mişcarea duhovnicească a „Rugului Aprins al Maicii Domnului” de pe lângă Mănăstirea Antim din Bucureşti. Lotul „Rugului Aprins” îi cuprindea pe preoţii Teodorescu Alexandru (poetul Sandu Tudor), Făgeţeanu Alexandru, Ghiuş Vasile Benedict, Braga Roman, Boghiu Serghie Sofian, Dubneac Felix, Papacioc Anghel Arsenie, pe studenţii Văsîi Gheorghe, Mironescu Şerban, Rădulescu Nicolae, Pistol Grigore Dan şi Mihăilescu Emanoil. Pe lângă grupul de la Antim, au mai fost incriminaţi, în cadrul aceluiaşi lot, medicul Dabija Gheorghe, preotul Stăniloaie Dumitru, profesorul Mironescu Alexandru şi poetul Voiculescu Vasile.
1960 – John F. Kennedy a fost ales președinte al SUA după ce l-a învins pe contracandidatul său Richard M. Nixon, devenind cel mai tânăr șef de stat din istoria țării.
1971 – Trupa britanică Led Zeppelin își lansează al patrulea album, care include una dintre cele mai cunoscute piese, ”Stairway to heaven”.
1980 – Sonda spatiala SUA, Voyager 1 descopera a-15-a luna a planetei Saturn.
1990 – În urma alegerilor din această zi, Mary Robinson este aleasă prima femeie președinte din istoria Republicii Irlanda.
1993 – A fost înfiinţată Misiunea Permanentă a României pe lângă Consiliul Europei.
1993 – România obţinea, acum 26 de ani, din partea SUA, clauza naţiunii celei mai favorizate, cadru de facilitare şi promovare a relaţiilor economice bilaterale. Cu câteva zile înainte, la 2 noiembrie, preşedintele Bill Clinton semnase textul Rezoluţiei comune a Camerei Reprezentanţilor şi Senatului SUA privind ratificarea Acordului comercial româno-american, care includea şi procedura de reacordare a clauzei naţiunii celei mai favorizate ţării noastre (la 17.VII.1996 autorităţile americane au decis permanentizarea clauzei). României i s-a acordat clauza naţiunii celei mai favorizate în anul 1975, pe baza Acordului privind relaţiile comerciale dintre ţara noastră şi SUA, semnat la 2 aprilie şi ratificat de Congresul SUA (Senatul, respectiv Camera Reprezentanţilor) în iulie acelaşi an. Prin declaraţia Guvernului SUA din 26.II.1988 se anunţa hotărârea de a retrage, începând din 3 iulie acelaşi an, clauza.

Nașteri…
30 – S-a născut împăratul roman Nerva (Cezar Augustus Marcus Nerva Cocceius), a fost împărat roman intre anii 96 si 98, după ce la 18 septembrie 96, imparatul Domitian a fost asasinat în urma unei conspiraţii de palat in care era implicată Garda Pretoriana (d. 27.01.98).
1656 – S-a născut, la Hackney lângă Londra, Edmond (sau Edmund) Halley, astronom, matematician, cartograf, geograf și meteorolog englez. El a descoperit metoda de măsurare a distanței dintre două stele. După numele său a fost denumită Cometa Halley. Această cometă apare pe cer odată la 76 de ani (d. 14 ianuarie 1742).
1711, 8/19 – S-a născut Mihail V. Lomonosov, om de ştiinţă care a enunţat principiul conservării materiei, precursor al teoriei atomiste, dar şi scriitor rus. A iniţiat studiul ştiinţific al limbii ruse, contribuind la crearea limbii literare. Din iniţiativa sa, în 1755, a fost fondată Universitatea din Moscova, care-i poartă numele (m. 1765).
1777 – S-a născut regina Désirée Clary a Suediei (d. 17.12.1860). După eșecul logodnei sale cu Napoleon Buonaparte, s-a căsătorit în 1798 cu generalul J.B. Bernadotte, care a devenit ulterior regele Carol al XIV-lea al Suediei, cu care a avut un singur copil, viitorul rege Oskar I al Suediei.
1823 – S-a născut Joseph Monier, un grădinar francez considerat a fi inventatorul betonului armat modern (d. 12 martie 1906).
1843 – S-a născut Moritz Pasch, matematician german (d. 1930).
1847 – S-a născut scriitorul irlandez Bram Stoker, cunoscut mai ales pentru romanul său ”Dracula”, inspirat de domnul muntean Vlad Țepeș (m. 20.04.1912).
1848 – S-a născut, la Wismar, Friedrich Ludwig Gottlob Frege, matematician, filozof și logician german. Este unul dintre fondatorii logicii moderne, pe care a aplicat-o la fundamentarea matematicii (d. 26 iulie 1925, Bad Kleinen).
1857 – S-a născut la Iași, Alexandru C. Cuza, publicist şi om politic de extremă dreapta, creatorul doctrinei naţionaliste creştine, profesor de economie politică la Universitatea din Iași, om politic, militant antisemit și membru titular al Academiei Române din 1936 (d. 3.11.1947, la Sibiu).
1863 – S-a născut la Cernăuți, istoricul Gheorghe Popovici; a abordat o serie de probleme de mare interes din istoria organizării judiciare româneşti; membru corespondent al Academiei Române din 1905 (d. 12.07.1905).
1869 – S-a născut medicul Nicolae Paulescu. A întreprins numeroase cercetări asupra fiziologiei splinei şi pancreasului endocrin. A descoperit insulina, publicând în august 1921 rezultatele cercetărilor sale. Este membru post-mortem al Academiei Române (1990). Abia peste 50 de ani va fi recunoscută prioritatea lui Paulescu în descoperirea insulinei faţă de medicii canadieni Frederick Grant Banting şi John James Rickard Macleod, care au anunţat descoperirea insulinei în decembrie 1921 şi pentru care au luat Premiul Nobel pentru medicină pe 1923 (m. 1931).
1875 – S-a născut Andrei Dimitrov Protici, scriitor, critic literar, publicist şi istoric de artă bulgar, membru corespondent străin al Academiei Române din 1930 (m. 1959).
1881 – S-a născut Clarence Gagnon, pictor canadian (m. 5 ianuarie 1942).
1883 – S-a născut Sir Arnold Bax, compozitor englez (m. 1953).
1884 – S-a născut Hermann Rorschach, psihiatru și psihanalist elvețian; este cunoscut pentru crearea unui test psihologic care îi poartă numele și care studiază profunzimile personalității (m. 1922).
1900 – S-a născut la Atlanta, Georgia, prozatoarea şi jurnalista americană Margaret Mitchell (numele la naştere Margaret Munnerlyn Mitchell), autoarea romanului care a stat la baza celebrului film „Pe aripile vântului” (m. 16 august 1949, la Atlanta, într-un accident de maşină).
1901 – S-a născut geologul elveţian Albert Streckeisen, profesor (1928-1934) de mineralogie şi petrografie la Şcoala Politehnică din Bucureşti. A întreprins cercetări asupra structurilor geologice ale României. Este membru de onoare din străinătate al Academiei Române din 1991 (m. 1998).                                                                                    1908 – S-a născut Martha Gellhorn, scriitoare şi ziaristă americană, prima femeie corespondent de război. A fost a treia soţie a lui Ernest Hemingway (d. 15.02.1998).
1913 – S-a născut la București, Pierre JEANRENAUD (n.08.11.1913), geolog român. A fost profesor la Catedra de Geologie-paleontologie, de la Universitatea din Iaşi, între anii 1942-1985. A publicat 30 de lucrări ştiinţifice, la care se adaugă comunicări, rapoarte geologice etc. A întocmit două hărţi geologice pentru Moldova Centrală (d. 23.08.1996).
1914 – S-a născut George Dantzig, matematician american; contribuții deosebite în domeniul cercetării operaționale, informaticii, economiei și statisticii (m. 2005).
1916 – S-a născut, la Zalău, filosoful Alexandru Dragomir. După 1948, datorită conjuncturii istorice, devine un filosof clandestin; abia după moartea sa ies la iveală „caietele Dragomir”, publicate de Editura „Humanitas” (d. 13.11.2002 la București).
1916 – S-a născut Peter Weiss, scriitor german, grafician si pictor totodata. El se numara printre cei mai importanti dramaturgi de expresie germana din perioada postbelica (“Ancheta”, “Discurs despre Vietnam”, “Noul proces”) (d.10.05.1982).
1922 – S-a născut Christian Barnard, medicul sud-african care a realizat primul transplant reuşit al unei inimi umane – la 3 decembrie 1967, la spitalul Grote Schuur din Cape Town. La 3 decembrie 1967, conducând Christiaan Barnard o echipă din 31 de specialiști, reușește primul transplant de inimă. Dupa 18 zile pacientul a murit de pneumonie (d. 02.09.2001).
1923 – S-a născut Jack S. Kilby, fizician american, laureat al Premiului Nobel pentru Fizică în anul 2000, pentru inventarea circuitului integrat, respectiv al „tipăririi la cald”, tehnică de tipar cunoscută în limba engleză ca thermal printing; inventatorul calculatorului de buzunar (portabil) şi a imprimantei utilizate la casele de marcat (d. 20.06.2005).
1924 – S-a născut Philippe Robert-Jones, istoric şi critic de artă belgian, poet; membru de onoare străin al Academiei Române din 1997 (d.1997).
1927 – S-a născut renumita cântăreață americană Clara Ann Fowler, conoscută sub pseudonimul Patti Page. A decedat la 1 ianuarie 2013.
1928 – S-a născut, la Bârsa, în județul Sălaj, Dumitru Micu, critic şi istoric literar.
1929 – S-a născut în Pănade, sat al comunei Sâncel din județul Alba, Ion Brad, poet, prozator, dramaturg, traducător şi diplomat (d. 2017).
1931 – S-a născut regizorul italian de film Paolo Taviani; alături de fratele său Vittorio (n. 1929), a regizat filme cu tematică socio-politică, abordând, în special, probleme ale sudului Italiei.
1935 – S-a născut, la Sceaux, Alain Delon ( Alain Fabien Maurice Marcel Delon ), actor, regizor și producător francez de film. Fără să aibă o pregatire de specialitate, și-a făcut apariția pe marile ecrane în 1957. De atunci actorul a apărut în aproape 90 de producții, lucrând cu cei mai mari regizori din lume.
1935 – S-a născut în Crasna, sat de munte din judeţul Gorj, Dumitru Bălăeţ, poet, eseist şi bibliolog. Dumitru Bălăeţ a rămas în memoria colectivă a românilor pentru volumele sale de poezii, fiind autorul nu mai puţin de 16 volume: Topos atopos, Scuturile, Glasuri, Eterna regăsire sau Regăsirea continuă. De-a lungul activităţii sale, Dumitru Bălăeţ a colaborat la publicaţii literare şi culturale, precum „Luceafarul”, „România literară”, dar şi la revista „Romania Mare” (m. 05.02.2009).
1936 – S-a născut, la Turnu Măgurele, Alexandru Mareș, lingvist și filolog.
1937 – S-a născut în localitatea Priboieni, comuna Vultureşti, judeţul Argeș, Mihail Diaconescu, prozator, critic şi istoric literar, teolog ortodox, estetician, critic de artă, publicist şi profesor.
1950 – S-a născut, la Constanța, Gabriel Oseciuc, actor.
1951 – S-a născut, în Mediaș, jud. Sibiu, Adrian Andrei Rusu, arheolog și istoric medievist.
1952 – S-a născut, în comuna Udeşti, jud. Suceava, Mariana Lungu, interpretă de muzică populară, stabilită din 1994 la Haifa, în Israel.
1953 – S-a născut Alina Nour (pseudonimul literar al lui Vontzros Alina), scriitoare română de literatură pentru tineret și science-fiction.
1953 – S-a născut Viorica Boitor, pictor din Alba Iulia, membru al Uniunii Artiștilor Plastici din România – Filiala Alba.
1954 – S-a născut Bill Joy, om de știință – software american.
1955 – S-a născut la Curtici, județul Arad, Dumitru Toma, scriitor de literatură pentru copii și jurnalist.
1957 – S-a născut, la Comănești, Bacău, Anca Grigoraș, gimnastă română de talie mondială, actualmente retrasă din activitatea competițională, laureată cu argint olimpic la Jocurile Olimpice de la Montreal, din anul 1976.
1963 – S-a născut, în comuna Săliștea, județul Alba, Mircea Miclea, psiholog și politician PDL, fost ministru al Învăţământului
1964 – S-a născut, în sat Ormindea, comuna Băița, judeţul Hunedoara, Ana Mihaela Adam, grafician, artist decorator, membru al Uniunii Artiștilor Plastici din România.
1964 – S-a născut Marcel Stanciu, sculptor, membru al Uniunii Artiștilor Plastici din România.
1965 – S-a născut, la Craiova, Marian Calafeteanu, fost jucător român de fotbal ce a activat pe postul de mijlocaș.
1968 – S-a născu, în satul Flutura, județul Ungheni din Republica Moldova, Dumitru Crudu, poet și dramaturg.

Decese…
1226 – A decedat regele Ludovic al VIII-lea al Franţei (n. 1187).
1599 – A decedat compozitorul spaniol Francisco Guerrero ( n.4 octombrie 1528 in Sevilla). A fost alaturi de Tomas Luis de Victoria si Cristobal de Morales , unul dintre cei mai importanti compozitori spanioli ai Renasteri.
1674 – A murit John Milton, poet, istoric, publicist şi om politic englez (n. 09.12.1608).
1890 – A murit compozitorul francez de origine belgiană César Franck (n. 1822).
1909 – A murit Charles Bordes, organist, compozitor şi profesor francez (n. 1863).
1928 – A murit Mauritz Stiller, actor, scenarist si regizor suedez. A ramas în istoria cinematografului prin ecranizarile dupa Selma Lagerlöf si ca descoperitor al actritei Greta Garbo (“Comoara lui Arne”, “Zarul ursitei”, “Mama si fiica, “Hotel imperial”) (n.17.07.1883).
1953 – A murit, la Paris, poetul şi prozatorul rus Ivan Bunin; a fost primul scriitor rus care a primit Premiul Nobel pentru Literatură în anul 1933 (n. 10.10.1870).
1957 – A murit, în București, general de brigadă Petre ANTONESCU, un militar destoinic, cu o onorantă participare la cele două războaie mondiale (n. 25.10.1890, la Pitești).
1965 – A murit Edgard Varèse, compozitor american de origine franceză; precursor al muzicii electronice (n. 1883).
1972 – A murit la București, Athanase Joja, filosof şi logician, contribuţii în istoria logicii; membru titular al Academiei Române din 1955, preşedinte (1959-1963) şi vicepreşedinte (1966-1972) al acestui for (n. 03.06.1904).
1977 – A murit actorul Györgyi Kovacs (n. 1910).
1978 – A murit Norman Percevel Rockwell, desenator, ilustrator şi pictor american (n. 1894).
1994 – A murit scriitorul şi umoristul american Michael O’Donoghue (n. 1940).
1995 – A murit la Ploiești, Ion Baciu, dirijor şi profesor (n. 21.07.1931).
1996 – A murit la Iași, istoricul literar Ion Dumitru Lăudat (n. 03.11.1909).
1998 – S-a stins din viață Jean MARAIS (pe numele adevărat Jean Marais-Villain), actor francez de teatru și film. După o remarcabilă activitate în teatru, a debutat pe ecran în filmul „Măsluitorul”(1933). De-a lungul anilor a interpretat roluri de romantic îndragostit sau de aventurier: „Frumoasa și bestia”,”Taifun la Nagasaki”,”Cocoșatul”,”Fantomas”, “Nopţi albe”etc (n. 11.12.1913).
2000 – A murit ziaristul Dionisie Şincan, deşi a lucrat şi în presa scrisă, a fost legat de Radiodifuziunea Română întreaga viaţă (de la angajarea aici, la 15.VIII.1951, până în ultima zi a vieţii); a fost membru în primul Consiliu de Administraţie al Societăţii Române de Radiodifuziune, după apariţia Legii organice a radioului public românesc (n. 1929)
2001 – A murit George Munteanu, profesor universitar, scriitor, critic şi istoric literar (n. 1924)
2003 – A murit Iosif Naghiu, dramaturg şi poet (n. 1932).
2006 – A murit Iosif Conta, dirijor şi profesor român; dirijor şi prim-dirijor al Orchestrei Naţionale Radio între anii 1954 şi 1988 (n. 14.09.1924, Bârzava, Arad).
2009 – A murit fizicianul rus, Vitali Ghinzburg, laureat al Premiului Nobel pentru Fizică în anul 2003, împreună cu un alt fizician rus, Aleksei Abrikosov şi cu englezul Anthony Leggett, pentru contribuţiile de pionierat în domeniul teoriei superconductorilor şi superfluidelor (n. 1916)Vitali Lazarevici Ghinzburg (n. 4 octombrie 1916, Moscova, Imperiul Rus – d. 8 noiembrie 2009) este un fizician rus, laureat al Premiului Nobel pentru Fizică în 2003, împreună cu Alexei Abrikosov şi Anthony Leggett, pentru contribuţiile de pionierat în domeniul teoriei superconductorilor şi superfluidelor. El a fost ales ca membru de onoare al Academiei de Ştiinţe a Moldovei (n. 04.10.1916).
2015 – A murit, la Galați, Aurel Manole, pictor. A fost profesor la catedrele de arte vizuale ale Liceelor de artă „Hariclea Darclée” din Brăila şi „Dimitrie Cuclin” din Galaţi, director general artistic al Centrului Cultural „Dunărea de Jos” din Galaţi şi preşedinte al Uniunii Artiştilor Plastici – filiala Galaţi (n. 17 aprilie 1953, în satul Adam din comuna Drăguşeni, județul Galați).

Calendar ortodox…

Soborul Sf. Arhangheli Mihail și Gavril și al tuturor cereștilor puteri celor fără de trup.

Soborul Sfintilor Arhangheli Mihail si Gavriil este praznuit pe 8 noiembrie. Sfinții Mihail și Gavriil sunt cei care duc la indeplinire porunca milei și a dreptății lui Dumnezeu.
Sfantul Arhanghel Mihail este reprezentat in iconografie in haine de ostas, avand in mana o sabie de foc. Este randuit de Dumnezeu ca dreptatea Sa sa biruiasca in istoria mantuirii. El este cel care, in momentul caderii unor ingeri a strigat: “Sa stam bine, sa stam cu frica, sa luam aminte!”, restabilind ordinea. Potrivit Traditiei, la judecata de la sfarsitul chipului acesti lumi, mortii vor invia la glasul trambitei sale.
Sfantul Arhanghel Gavriil este purtatorul vestii milei dumnezeiesti fata de oameni. El a vestit ca Fiul lui Dumnezeu Se va intrupa din Fecioara Maria pentru mantuirea neamului omenesc.
In icoane apare in vesminte sacerdotale, purtand in mana ori un crin, semnul vestii celei bune, ori o sfera cu insemnele lui Hristos, aratand ca el este mesagerul mantuirii umanitatii.
Sfintii Arhangheli Mihail si Gavriil, pe care Biserica Ortodoxa ii praznuieste pe 8 noiembrie, sunt si patronii spirituali ai Jandarmeriei Romane.
Motivul pentru care Jandarmeria Romana i-a ales pe Sfintii Arhangheli Mihail si Gavriil sa ii ocroteasca, este faptul ca cei doi conducatori ai ostilor ceresti sunt simboluri ale luptei impotriva raului.

Surse: http://www.calendarulzilei.rohttps://cersipamantromanesc.wordpress.com/…http://www.amosnews.ro/…http://radioconstanta.ro/…

COMENTARII

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here