Tudor Vladimirescu a participat ca voluntar în armata ţaristă în războiul ruso-turc din 1806-1812 și remarcându-se prin curaj şi pricepere va obţine gradul de locotenent şi ordinul „Sfântul Vladimir” de la autoritățile rusești. Dând dovadă de o deosebită luciditate și fiind conștient de suferințele poporului, Vladimirescu va iniția ampla mișcare revoluționară din anul 1821, pornită împotriva regimului fanariot din Țara Românească şi pentru restabilirea statutului de autonomie al țării, grav încălcat de către Poarta Otomană.Imagini pentru tudor vladimirescu

Aflând de hotărârea Eteriei de a porni mișcarea de eliberare a Greciei de sub stăpânirea turcească, Tudor a considerat că este momentul prielnic pentru a ridica și poporul român la lupta împotriva asupritorilor. Astfel, Tudor Vladimirescu va iniția discuții cu reprezentanții Eteriei pentru cooperare militară, pentru ca pandurii să înlesnească trecerea peste Dunăre a trupelor lui Alexandru Ipsilanti, conducătorul organizației secrete Eteria, ce fusese creată la Odessa de emigranții greci. În același timp, Tudor va iniția acțiuni prin care va ridica „norodul la arme“, având drept obiectiv înlăturarea regimului fanariot, iar conținutul revoluționar al „Proclamației de la Padeș“ va fi primit cu deosebit entuziasm de către popor. În primăvara anului 1821, Tudor îi cere lui Alexandru Ipsilanti conducătorului Eteriei, să treacă Dunărea așa cum promisese, pentru ca Țara Românească să nu fie transformată în teatru de război între turci si eteriști. Numai că această atitudine a lui Tudor Vladimirescu nu este pe placul conducătorilor Eteriei, care decid suprimarea acestuia, iar în noaptea de 20 spre 21 mai, în tabăra de la Goleşti, Iordache Olimpiotul omul lui Ipsilanti, îl arestează pe Vladimirescu, punându-i în faţă acuzaţiile de înţelegere cu turcii. După ce este dus la Târgoviște în fața lui Ipsilanti, Tudor Vladimirescu este ucis în noaptea de 27 mai 1821, iar sinistra faptă a fost dusă la îndeplinire de Vasile Caravia, un beţiv notoriu poreclit „monstrul de la Galaţi”, care împreună cu Gherasim Orfanos şi Constantin Cavaleropoulos, au hăcuit trupul lui Tudor cu topoare, aruncându-l apoi într-o fântână părăsită.

Aşa s-a sfârşit din viaţă unul dintre cei mai remarcabili oameni pe care i-a dat acest pământ românesc: trădat, umilit şi ucis mişeleşte de nişte venetici. Tudor Vladimirescu va rămâne însă în istorie şi în conştiinţa românilor drept omul care, într-o clipă grea a existenţei noastre, s-a ridicat împotriva asupritorilor acestei nații.

COMENTARII

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here