13.9 C
București
miercuri, martie 3, 2021

Semnificația zilei de 1 Mai…

Must Read

3 martie – CALENDARUL ZILEI…

1075 - Este emis „Dictatus Papae” de către papa Grigore al VII-lea prin care se proclamă autoritatea universală a...

2 martie – CALENDARUL ZILEI…

1716: Acum 305  ani apărea „Descriptio Moldaviae“, operă a domnitorului cărturar Dimitrie Cantemir (n. 1673 – m. 1723). La...

1 martie – CALENDARUL ZILEI…

86 î.H.: Generalul roman Lucius Cornelius Sulla a luat cu asalt si a jefuit Atena. Ca urmare, Grecia a...
50e5fd1991cd20031f2411c419a792f5?s=120&d=mm&r=g - Semnificația zilei de 1 Mai...
Adrian
Lucrează la Evaluator de risc la securitate fizică din Făgăraş A fost comandant la M.A.I.- JANDARMERIA ROMANA. A studiat Master's in Public Administration la Universitatea "Bogdan Voda" Cluj A studiat la Profesional Security Division A studiat DREPT/STIINTE JURIDICE la Facultatea de Drept C- tin Dragan A studiat Inginerie mecanică la Universitatea „Lucian Blaga” din Sibiu A învăţat la Colegiul National "Radu Negru", Brasov Trăieşte în Făgăraș Din Făgăraș, Brasov, Romania

Data de 1 mai este Ziua Muncii, iar la originea ei a stat reducerea normei orare zilnice decretată de Congresul Internaționalei Socialiste în 1889, care a fost comemorată pe atunci cu manifestații muncitorești.

În anul 1886, pe data de 1 mai în Chicago au început mai multe proteste făcute de muncitori. Pe atunci au ieșit în stradă sute de protestatari care cereau reducerea normei de muncă la 8 ore pe zi, fără reducerea salariului. După trei zile, câțiva muncitori s-au alăturat unui alt protest alături de angajați ai unei întreprinderi de prelucrare a lemnului. Imediat, poliția a intervenit și a ucis patru protestatari, iar multe ale persoane au fost rănite din cauza forțelor de ordine.

În cursul aceleiași zilei, un grup de manifestanți a aruncat o bombă asupra forțelor de ordine. Numărul greviștilor se ridicase deja la 65.000. Ulterior, 7 polițiști au fost uciși, iar 66 grav răniți. Riposta forțelor de ordine nu s-a lăsat așteptată: 200 de protestatari au fost împușcați, mulți dintre ei mortal.

Drept urmare, la originea semnificației zilei de 1 Mai, devenită Ziua Muncii, stă reducerea normei orare zilnice la 8 ore.În România, data de 1 mai, Ziua Muncii, a fost sărbătorită prima dată în 1890, în timpul domniei lui Carol I. În timp, a devenit o sărbătoare tolerată, dar ignorată de cele mai multe ori în publicațiile vremii.

În perioada comunismului, de 1 Mai erau organizate manifestații propagandistice de amploare pe marile bulevarde și pe stadioanele din toată țara. Mii de oameni care purtau ținute festive defilau pe străzile marilor orașe. Ei scandând lozinci pro-comuniste și purtând pancarte.Este posibil ca imaginea să conţină: unul sau mai mulţi oameni, mulţime, în aer liber şi text

După căderea comunismului, românii au renunțat la festivitățile propagandistice de 1 Mai. Ziua a fost, însă, marcată prin organizarea de evenimente sociale, în aer liber. Astfel, în această perioadă a anului oamenii își organizează mini-vacanțe la mare sau la munte, sau merg la picnic pentru a face grătare în aer liber, alături de prieteni și familie.

Semnificația originală a acesteia a fost reducerea normei orare zilnice si a fost decretata de Congresul Internaționale Socialiste in 1889, fiind de atunci comemorata prin manifestații muncitorești. Usor-usor, aceasta a devenit sărbătoare muncii în aproape toate țările din lume, iar aceste manifestații au căpătat amploare când autoritățile au convenit cu sindicatele ca aceasta zi sa fie libera.

De ce a luat Internaționala Socialistă decizia de a decreta aceasta zi ca fiind Ziua Muncii? Ei bine, totul a pornit de la protestele muncitorilor din Chicago ce au avut loc pe 1 mai 1886, când sute de protestatari au ieșit în strada cerând reducerea normei de munca la 8 ore pe zi, fără reducerea salariului. Trei zile mai târziu, câțiva muncitori s-au alăturat unui alt protest, alături de angajați ai unei intreprinderi de prelucrare a lemnului. Politia a intervenit, iar patru protestatari au fost uciși de politie și multe alte persoane au fost rănite mai mult sau mai putin grav din cauza forțelor de ordine.Este posibil ca imaginea să conţină: unul sau mai mulţi oameni, oameni în picioare şi în aer liber

Însă lucrurile nu s-au oprit aici. În aceeași seară, o bomba a fost aruncata din mulțime spre coloane de polițiști, 66 dintre aceștia fiind răniți, dintre care 7 au decedat. Bineînțeles, politia a ripostat, împușcând nu mai putin de două sute de oameni, multi dintre ei fiind răniți mortal.

În Romania, Ziua Muncii a fost sărbătorita pentru prima data în anul 1890 de către mișcarea socialistă. In perioada comunistă, erau organizate manifestații de amploare pe marile bulevarde, când coloane de oameni ieșeau în ținute festive și scandau lozinci în timp ce purtau pancarte.

Ziua Muncii este sărbătorită în România începând din anul 1890, în timpul domniei lui Carol I, devenind dintr-o sărbătoare tolerată, ignorată de cele mai multe ori în publicațiile vremii, precum Adevărul, Acțiunea conservatoare, Acțiunea și Acțiunea Română, iar în cel mai bun caz – “o sărbătoare tolerată” -, așa cum relata Adevărul pe 29 aprilie 1920.

Sărbătoarea internațională de 1 Mai apare pentru prima dată în presa românească din secolul al 19-lea”În Englitera manifestația de 1 Maiu a avut loc în Dumineca următoare a acestei zile. Peste tot manifestaţiunea a avut un caracter foarte impozant. La Londra au luat parte la manifestație 60.000 de muncitori. La Hyde-Park, unde s’a ţinut întrunirea, 24 de tribune au fost rădicate de pe care 24 de oratori au vorbit în acelaşi timp. La un semnal convenit, resoluţiuni în favoarea zilei de 8 ceasuri au fost puse la vot şi aprobate prin uriaşe aclamaţiuni”, scria Adevărul din 1 mai 1893, fără a face în vreun material referire şi la sărbătoarea muncitorilor români.

Alte publicaţii ale secolului al 19-lea, între care şi Acţiunea conservatoare, ignoră însă sărbătoarea de 1 Mai. Astfel, ziarul Acţiunea conservatoare apărut marţi 1 mai 1907 nu dedică niciun material vreunei sărbători care să aibă de-a face cu muncitorii.

Câţiva ani mai târziu situaţia se schimbă şi presa din România începe să acorde spaţii restrânse sărbătorii de 1 Mai.

ZIUA MUNCII, 1 Mai – o zi tolerată ca zi de repaus în perioada interbelică…

Adevărul de vineri, 30 aprilie 1920, publica pe pagina 4 o ştire despre “Serbarea zilei de 1 Mai”, în care se spune că mai mulţi delegaţi ai partidului socialist vor pleca în provincie pentru a lua cuvântul de 1 mai.

Însă un subtitlu al materialului – “1 Mai zi «tolerată»” – relevă statutul acestei sărbători în respectiva perioadă. Acest lucru este cu atât mai evident cu cât în materialul respectiv este transmisă “Circulara Ministerului de Interne către autorităţile administrative”: “Organizaţiunile socialiste muncitoreşti din ţară au hotărât să sărbătorească şi anul acesta ziua de 1 Mai. Această zi a fost întotdeauna tolerată ca zi de repaus şi manifestaţie socialistă aşa că sărbătorirea ei va fi lăsată liberă şi anul acesta, a se face în limitele în care ordinea publică nu va fi turburată (…) Ar fi de dorit ca (…) serbarea să înceapă de dimineaţă şi să se termine cel mai târziu la orele şase seara (…)”.

1 Mai şi “cenzura preventivă”…

Nu doar că era tolerată, dar sărbătoarea de 1 Mai este asociată în ziare ale anului 1920 cu cenzura.

Astfel, Adevărul de sâmbătă 1 mai 1920 titra pe prima pagină “1 Maiu şi Cenzura preventivă”, lansând un atac la adresa guvernării de la momentul respectiv. “Spre a scăpa de încurcătură, guvernul a declarat ziua de 1 Maiu zi de sărbătoare legală. Deşi Conferinţa Păcei a înscris reducerea orelor de muncă la opt ca măsură internaţională, totuşi guvernul nostru nu a recunoscut ziua de 1 Maiu ca o serbare internaţională a muncei, ba din contra, circulara ministerului de interne către autorităţile administrative se referă la «tolerarea» anterioară a acestei serbări pentru a anunţa că ea va fi lăsată liberă şi anul acesta. Guvernul se fereşte a’şi lua răspunderea «tolerărei» zilei de 1 Maiu şi de aceea invocă precedentele (…)”, se spunea în Adevărul din 1 mai 1920.

Pe de altă parte, Acţiunea Română de duminică 1 mai 1921 nu dedică niciun material sărbătorii muncitorilor. În schimb ziarul Adevărul din 1 mai 1921 face în câteva rânduri din pagina a treia, la secţiunea ştirilor din ţară, referire la sărbătoarea de 1 Mai, sub titlul “Serbarea zilei de 1 Maiu”, precizându-se că “Şcoala socialistă a decis să organizeze o serbare pe ziua de 1 Maiu (…).

Sărbătoarea muncii, sărbătorită “prin muncă”, în timpul celui de-al Doilea Război Mondial…

Ediţia din 30 aprilie 1944 a ziarului Acţiunea dedică un material pe prima pagină “Sărbătorii Muncii”, care este însă introdus printre articole dedicate războiului, precum “Cronica Răsboiului, Ofensiva minelor, un preludiu al invaziei?”, “Normalizarea relaţiilor ruso-elveţiene”, “Lupte locale în Crimeea şi Tighina”.

În materialul dedicat “Sărbătorii Muncii” se spune: “Ziua de 1 Mai va fi sărbătorită anul acesta prin muncă. În toate întreprinderile, serviciul se va executa în orele de program obişnuite”.

1 Mai a fost marcat de manifestări propagandistice în perioada comunismului…

În Scînteia din 1975 se regăsesc articole scurte publicate sub genericul “1 Mai”, cu titluri precum “Cuvinte înscrise cu mîndrie în cronica întrecerii socialiste” (3 aprilie), “Angajamentele muncitoreşti se îndeplinesc cu cinste” (4 aprilie), “Angajamente de onoare, fapte de onoare” (11 aprilie), “Fapte de cinste în cronica bogată a întrecerii” (13 aprilie), “Succese de prestigiu îmbogăţesc cronica întrecerii” (20 aprilie), “Avîntul întrecerii creşte pretutindeni. Zi de zi se obţin remarcabile succese” (25 aprilie) şi “Realizări în întrecerea socialistă. Cum s-au cîştigat 8 luni şi 20 de zile în înfăptuirea cincinalului”.

Ziarul Scînteia, în numărul său din 1 mai 1975, titra pe prima pagină “Trăiască 1 Mai Ziua solidarităţii internaţionale a celor care muncesc!” şi publica un articol “Sub conducerea partidului, uniţi, încrezători, puternici”. “Ridicăm pentru a treizeci şi una oară spre cerul liber al patriei, mâinile noastre cu ramurile în floare şi drapele. Cu trei decenii în urmă, ţara se pregătea prin jertfă de sânge – în lupta pentru înfrângerea definitivă a fascismului – pentru adevărata ei primăvară. (…) Tot atâtea motive de angajare cu trup şi suflet într-o unitate indestructibilă pentru exemplara înfăptuire a politicii interne şi externe a Partidului Comunist Român, spre binele şi gloria patriei socialiste. Ne însufleţeşte şi ne cheamă spre noi şi noi izbânzi, consacrate înfloririi României, Programul istoric al partidului”.

Mesele “tovărăşeşti”, omagii aduse muncii și “entuziastele” adunări populare “distractive” ale tovarășului Ceaușescu….

În numărul său din 2 mai 1975, Scînteia publica un material “Sărbătorirea Zilei de 1 Mai”, prezentând “manifestările care au avut loc ieri în întreaga ţară (care) au evocat vibrant bogatele tradiţii revoluţionare de luptă, legăturile de solidaritate internaţionalistă ale clasei muncitoare şi Partidului Comunist Român, contribuţia României la zdrobirea fascismului, marile succese în construcţia socialistă, angajarea fermă a întregului popor pentru înfăptuirea Programului partidului”. De asemenea, numărul prezintă “cuvîntul tovarăşului Nicolae Ceauşescu”, la masa “tovărăşească” oferită de Comitetul Central al Partidului Comunist Român.Este posibil ca imaginea să conţină: 2 persoane, mulţime

Scînteia şi-a păstrat obiceiul şi în anul 1989, când scrie despre 1 Mai încă din primele zile ale lunii aprilie, fiind publicate articole sub genericul “În întâmpinarea Zilei de 1 Mai”. Astfel, sunt publicate articole cu titluri precum “Oameni ai marilor performanţe” (5 aprilie), “Rînduri, rînduri, muncitori” (6 aprilie), “Faptele noastre de muncă – mândria noastră” (9 aprilie), “Măsura hărniciei muncitoreşti” (19 aprilie), “Angajare revoluţionară, soluţii eficiente, de largă perspectivă pentru realizarea integrală a planului” (25 aprilie) şi “Tehnologiile avansate – larg extinse în acţiunea de modernizare” (27 aprilie 1989).

Sloganuri pentru slăvirea “conducătorului iubit”, în 1989…

Scînteia, din 30 aprilie 1989, a titrat “Trăiască unitatea de nezdruncinat a întregului popor în jurul partidului, al secretarului său general, tovarăşul Nicolae Ceauşescu”. În articolul “Aleasă cinstire muncii eroice a poporului condus de partid, remarcabilei activătăţi revoluţionare a tovarăşului Nicolae Ceauşescu, a tovarăşei Elena Ceauseşcu”, autorul materialului a suprins adunarea festivă consacrată zilei de 1 Mai, unde au participat tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român, preşedinte al Republicii Socialiste România, şi tovarăşa Elena Ceauşescu. “Cu entuziasm, cu bucurie în inimi au întâmpinat pe conducătorul iubit al partidului şi al statului tovarăşul Nicolae Ceauşescu, pe tovarăşa Elena Ceauşescu miile de locuitori ai Capitalei veniţi la Sala Palatului Republicii, unde s-a desfăşurat adunarea festivă. Ca de fiecare dată, reîntâlnirea tovarăşului Nicolae Ceauşescu cu oameni ai muncii de cele mai diferite profesii a constituit un prilej de vibrantă reafirmare a dragostei şi a respectului profund cu care partidul, poporul întreg înconjoară pe mare bărbat din fruntea ţării. În aclamaţiile şi uralele participanţilor la adunare, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, tovarăşa Elena Ceauşescu au luat loc în loja oficială”.

Poezia a fost şi ea folosită în acele vremuri pentru sărbătorirea zilei de 1 Mai, ziua “tovarăşului Ceauşescu”. “De ziua muncii”, publicată în paginile ziarului Scînteia din 3 mai 1989: “E ziua muncii ‘nalta noastră ziua/ În fiecare zi din calendarul/ Cu fiecare măsurăm nu numai timpul/ Dar şi suişul nostru, temerarul/ Spre culmile pe care comunismul/ În straie româneşti, de sărbătoare/ Ne-aşteaptă, după datina străbună/ Cu pâine albă, bună, şi cu sare/ Dar ca să ajungem până sus mai este/ Un drum de muncă multă, de sudoare,/ De dăruire-n fiecare faptă/ De încredere-n flacăra cea mare/ Pe care, simplu, o purtăm în noi/ Drept cea mai tricoloră moştenire/ A fost ce-a fost pe-acest pământ erou/ Şi este încă şi va fi şti să fie/ Cît ziua muncii-i ziua noastră zilnic/ La orice răsărit din calendarul/
Cu care măsurăm nu numai timpul/ Dar şi suişul nostru, temerarul/ Spre culmile pe care comunismul/ În straie româneşti, de sărbătoare/ Ne-aşteaptă, după datină străbună/ Cu pîine albă, bună, şi cu sare”, poezie scrisă de Teofil Balaj.

Nu au lipsit în acel an nici “serile cultural-distractive dedicate fruntaşilor din întreprinderi”. “Bogate şi variate au fost, totodată, în această primă zi, de mai, şi demonstraţiile şi activităţile sportive: astfel, în cadrul manifestării inaugurale «Festivalul cultural-sportiv Buftea», ediţia a V-a au putut fi urmărite evoluţii al cros, viteză, handbal, volei, demonstraţii de aeromodele, karting, tenis de masă etc.”.

După revoluţia din decembrie 1989, timp de mai mulţi ani, ziua de 1 mai nu a mai fost sărbătorită prin festivităţi propagandistice, însă a fost marcată prin evenimente sociale, în aer liber.

În ultimii ani, sărbătoarea de 1 mai şi-a pierdut din “profunzimea” iniţială, fiind mai mult un prilej de bucurie pentru salariaţii din sectorul public care beneficiază de zile declarate libere de către Guvern.

Facebook Comments
Articolul precedent1 MAI-CALENDAR MUZICAL…
Articolul următor2 mai – CALENDARUL ZILEI…
- Advertisement -corhaz3 - Semnificația zilei de 1 Mai...

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

- Advertisement -corhaz2 - Semnificația zilei de 1 Mai...

Latest News

3 martie – CALENDARUL ZILEI…

1075 - Este emis „Dictatus Papae” de către papa Grigore al VII-lea prin care se proclamă autoritatea universală a...

2 martie – CALENDARUL ZILEI…

1716: Acum 305  ani apărea „Descriptio Moldaviae“, operă a domnitorului cărturar Dimitrie Cantemir (n. 1673 – m. 1723). La 11 iunie 1714, fostul domnitor...

1 martie – CALENDARUL ZILEI…

86 î.H.: Generalul roman Lucius Cornelius Sulla a luat cu asalt si a jefuit Atena. Ca urmare, Grecia a trecut sub controlul Romei. 1562: Acum...

28 februarie – CALENDARUL ZILEI…

1785: Horea și Cloșca, conducătorii răscoalei țărănești din Transilvania de la 1784, au fost executați prin tragere pe roată. Crișan se spânzurase în închisoare,...

27 februarie – CALENDARUL ZILEI…

1470: Ștefan cel Mare atacă și incendiază orașul Brăila în încercarea sa de a scoate de sub influența otomană Țara Românească și de a-l...
- Advertisement -corhaz1 - Semnificația zilei de 1 Mai...

More Articles Like This

- Advertisement -corhaz3 - Semnificația zilei de 1 Mai...
Facebook Comments